De ce a fost respinsă cererea lui Călin Georgescu?
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a explicat vineri de ce a respins cererea lui Călin Georgescu de anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024 din România.
CEDO a precizat că nu a evaluat corectitudinea alegerilor prezidențiale sau decizia Curții Constituționale a României (CCR) de anulare și că nu a fost de acord sau în dezacord cu aceasta.
Politicianul a reclamat că nu a avut parte de un proces echitabil, dar CEDO a spus că această plângere nu se referea la un proces. De asemenea, CEDO a subliniat că el nu a adus argumente solide pentru a susține că decizia CCR a afectat libertatea de a participa la procesul democratic. Conform CEDO, această decizie nu este una excepțională și nu poate fi atacată, fiind definitivă.
Răspunsul concret al celor de la CEDO
Mai exact, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a făcut, vineri, într-un document tip „Întrebare/ Răspuns” mai multe precizări despre decizia prin care a respins cererea lui Călin Georgescu de anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024.
Curtea Europeană a anulat alegerile din România?
Nu. Curtea Constituţională a României a fost cea care a decis să anuleze alegerile prezidenţiale, deoarece a constatat că au existat nereguli în vot care au ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea alegerilor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a judecat corectitudinea alegerilor sau decizia de anulare.
Deci, cum a ajuns acest caz la Curtea Europeană?
Călin Georgescu, un candidat la alegerile prezidenţiale din România din 2024, a sesizat Curtea. El s-a plâns în temeiul articolului 3 Protocolul 1 la Convenţie (dreptul la alegeri libere) că decizia Curţii Constituţionale a României de anulare a alegerilor prezidenţiale a fost nedreaptă faţă de el.
Curtea Europeană a fost de acord cu decizia Curţii Constituţionale?
Curtea Europeană nu a fost nici de acord, nici în dezacord cu Curtea Constituţională. Curtea Europeană a constatat că Parlamentul României este singura autoritate legislativă din ţară, nu Preşedinţia, prin urmare, dreptul la alegeri libere pentru alegerea legislativului, astfel cum este garantat de Convenţia Europeană, nu se aplică în acest caz.
Ce prevede dreptul la alegeri libere?
Articolul 3 din Protocolul nr. 1 (dreptul la alegeri libere) stabileşte că statele trebuie „să asigure libera exprimare a opiniei poporului în alegerea legislativului”. Ca atare, se aplică numai alegerilor legislative, nu şi alegerilor prezidenţiale.
Dar ce se întâmplă cu toate celelalte plângeri formulate de dl Georgescu?
Curtea a examinat toate argumentele domnului Georgescu. Acesta s-a plâns în temeiul articolelor 6 şi 13 că nu a avut parte de un proces echitabil. Dar cauza sa nu se referea la un proces, astfel încât această plângere era inadmisibilă deoarece nu era relevantă pentru fapte.
Şi cum rămâne cu argumentele sale potrivit cărora decizia Curţii Constituţionale a subminat libertatea de a participa la procesul democratic, în special libertatea de asociere politică?
Domnul Georgescu nu a prezentat niciun argument de fapt şi de drept în sprijinul plângerilor sale, astfel încât nu a oferit Curţii niciun element de luat în considerare.
Este aceasta o decizie cu totul excepţională?
Nu. Această decizie este în deplină concordanţă cu deciziile anterioare ale Curţii.
Poate fi atacată această decizie?
Nu, deciziile de inadmisibilitate sunt definitive.
Cine poate introduce o cerere la Curtea Europeană?
Orice persoană, inclusiv cetăţenii statelor membre, precum domnul Georgescu, poate depune o cerere la Curtea Europeană dacă consideră că un stat le-a încălcat drepturile protejate de Convenţie sau de protocoalele acesteia.
Are această cauză legătură cu Uniunea Europeană?
Nu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu este afiliată Uniunii Europene (UE), iar cauza nu are nicio legătură cu apartenenţa României la UE.
