Soții Georgescu, în mijlocul susținătorilor

Călin și Cristela Georgescu au fost întâmpinați cu entuziasm de susținători la un eveniment organizat în Parcul Tineretului, unde au transmis mesaje puternice de unitate și solidaritate.

Atmosfera a fost una de comuniune și emoție, reflectând dorința românilor de a rămâne uniți.

Călin Georgescu
SURSA FOTO: captură de ecran Sky News

Un apel la coeziune națională

Călin Georgescu a subliniat importanța acestui moment, evidențiind că poporul român trebuie să rămână unit și să-și afirme valorile.

”Poporul român este mai unit ca niciodată și este un moment de glorie uriașă.

Eu am invitat pe toata lumea la aceasta hora, inclusiv pe politicieni. Ii felicit pe cei care au fost si ii compatimesc pe cei care nu au venit pentru ca aveau sansa sa se uneasca cu poporul roman.

In tot cazul, la marea hora de unire a neamului poporul roman constientizeaza ca a venit vremea ca sa ascultam cantecul inimii noastre, ce spune istoria in inima noastra, si sa nu mai dansam dupa cum spun altii. Suntem frati si surori, toti suntem prinsi intr-o hora, suntem impreuna noi impreuna si impreuna cu Dumnezeu – aceasta face hora intrega”, a transmis Georgescu pentru Realitatea PLUS.

calin si cristela georgescu
SURSA FOTO: stiripesurse.ro

Familia, simbol al unității

Cristela Georgescu a completat mesajul soțului său, vorbind despre rolul familiei în păstrarea coeziunii sociale.

” Famila mică se unește la masă sau lângă cruce când are o problemă. astăzi, familia mare s-a unit aici în Parcul Tineretului”, a spus Cristela Georgescu la Realitatea Tv.

Evenimentul a fost o demonstrație de solidaritate și identitate națională, subliniind forța unității în inimile românilor.

Ziua de 24 ianuarie marchează un moment fundamental în istoria României: Unirea Principatelor Române. Cunoscută și sub denumirea de „Mica Unire”, această zi este sărbătorită anual ca o sărbătoare națională, având și statut de zi liberă legală pentru angajați. Evenimentul simbolizează unificarea Moldovei și Țării Românești într-un singur stat, punând bazele României moderne.

În 2025 se împlinesc 166 de ani de la acest moment istoric. În ianuarie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost ales conducător al ambelor principate, consolidând astfel procesul de unificare. Acest pas a reprezentat un prim succes major pe calea înfăptuirii statului român unitar.

Drumul către Unire

Unirea Principatelor nu a fost un act întâmplător, ci rezultatul unui efort politic susținut, influențat de contextul european. Înainte de 1859, dorința de unificare a fost exprimată în repetate rânduri de către români. În 1848, revoluționarii din Țara Românească au adresat un memoriu Porții Otomane, subliniind necesitatea formării unui stat unitar.

În acea perioadă, teritoriile locuite de români se aflau sub influența marilor imperii: Transilvania era sub dominația habsburgică, Bucovina și Basarabia erau controlate de Imperiul Rus, iar Moldova și Țara Românească se aflau sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Revoluția de la 1848 a fost un prim semnal puternic al dorinței de independență, deși a fost înfrântă, determinând marile puteri să își reafirme controlul asupra regiunii.

Un moment esențial în acest proces a fost Tratatul de la Balta Liman (1 mai 1849), semnat între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, prin care s-a restabilit controlul asupra Principatelor Române. Totuși, înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii (1853-1856) a dus la pierderea influenței sale asupra regiunii, ceea ce a creat un context favorabil pentru Unirea Principatelor.

Etapele Unirii

În februarie 1857, la Iași, a fost creat „Comitetul Electoral al Unirii”, care a stabilit un program politic pentru unificare. Un an mai târziu, în martie 1857, la București, a fost format „Comitetul Central al Unirii”, ce reprezenta interesele naționale ale muntenilor.

În urma Adunărilor ad-hoc din Moldova și Țara Românească, s-a conturat ideea formării unui singur stat numit România, sub o conducere unică. Astfel, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei, iar pe 24 ianuarie, a fost ales și în fruntea Țării Românești, realizându-se astfel unirea de facto a celor două teritorii.