Campania lui Călin Georgescu, susținută de conturi false, s-a mutat acum pe Facebook
În ultimele săptămâni, rețeaua socială Facebook a devenit scena unei campanii masive de promovare a lui Călin Georgescu, candidatul autoproclamat „suveranist”. Sute de conturi fictive și pagini obscure, care pretind a fi surse independente de știri, creează un val artificial de susținere online.
Fenomenul ridică întrebări serioase despre manipularea opiniei publice și despre transparența procesului electoral din România.
Rețele de conturi false și propagandă coordonată
O analiză recentă realizată de publicația Bloomberg și alte surse independente dezvăluie că rețelele de conturi false care susțin politicieni controversați, precum Călin Georgescu, George Simion și Diana Șoșoacă, urmează un tipar bine definit:
Profiluri neautentice: Fără fotografii reale, utilizând imagini generice sau avataruri. Informațiile personale sunt fie incomplete, fie complet false. Multe conturi declară locații improbabile, cum ar fi orașe din Statele Unite, Australia sau țări exotice precum Benin ori Ecuador.
Mesaje repetitive: Comentarii standardizate precum „Susțin Călin Georgescu” sau „Votez Călin Georgescu” sunt frecvente și apar copiate identic pe numeroase postări.
Identități fictive: Conturi cu nume precum „Fizica Gymnaziu” sau „Sang Ri” pretind adesea origini și locații multiple, dar activitatea lor este exclusiv în limba română și centrată pe teme politice locale.
Printre exemplele individuale, s-au remarcat:
- „Roberto Monti”, care declară că trăiește în Kentucky, dar postează exclusiv mesaje politice pro-Georgescu.
- „JJ Hardwood”, un cont care listează simultan Melbourne și Ciudad de Mexico ca locații, dar publică doar în limba română.
- „Dreapta Măsură”, un profil care a publicat imagini trucate și mesaje conspiraționiste, inclusiv o fotografie falsă a fiului lui Călin Georgescu alături de Novak Djokovic.
Paginile de „știri” și tactici de dezinformare
Campania se extinde și la pagini obscure de Facebook, care își schimbă frecvent denumirile pentru a ascunde originea. Un exemplu notabil este pagina WS24, care în ultimele opt luni a trecut de la numele „RealNews” la „InfoReal24” și, ulterior, „WS24”.
Deși declară că este administrată din Germania, conținutul său promovează constant Călin Georgescu, Diana Șoșoacă și teorii conspiraționiste, în timp ce atacă partidele politice principale din România: PSD, PNL, USR și UDMR.
WS24 distribuie articole cu titluri alarmiste și conținut neverificat, încurajând polarizarea opiniei publice. Alte pagini similare adoptă tactici similare, menite să amplifice mesajele politice ale candidaților favorizați, transmite adevarul.ro.
Meta și implicarea în manipularea alegerilor
Potrivit unui raport publicat de Bloomberg, Meta (compania mamă a Facebook) a permis publicarea a peste 4.000 de reclame politice care vizau denigrarea altor candidați și promovarea unor figuri de extremă dreaptă.
Printre victimele acestei campanii s-a numărat Elena Lasconi, iar principalii beneficiari au fost politicieni precum Călin Georgescu și George Simion.
Bugetul total al acestor campanii depășește 260.000 de euro, însă sursa finanțării rămâne necunoscută. Deși Meta susține că luptă împotriva dezinformării, investigația indică o lipsă de acțiune concretă în combaterea propagandei online.
Cum recunoști și raportezi un cont fals
Expertul IT Dan Badea a dat câteva sfaturi practice pentru identificarea și raportarea conturilor suspecte:
- Profiluri incomplete: Absența unei fotografii autentice și informații personale incoerente.
- Activitate suspectă: Postări frecvente pe teme politice, fără interacțiuni autentice.
- Nume improbabile: Combinații de litere aleatorii sau denumiri neobișnuite.
Cum poți raporta conturi false pe principalele platforme sociale:
- Facebook: Accesați profilul, selectați cele trei puncte din colțul paginii și alegeți „Raportează”.
- Instagram: Apăsați pe cele trei puncte de pe profil și selectați „Raportează”.
- TikTok: Alegeți opțiunea „Raportează” și indicați motivul adecvat.
Manipularea digitală și impactul asupra democrației
Folosirea conturilor false, a rețelelor coordonate și a propagandei online subminează integritatea procesului electoral. În timp ce platformele digitale promit măsuri mai stricte, aceste campanii rămân o amenințare reală la adresa democrației, mai ales în contextul alegerilor din România.
Conform investigațiilor, aceste rețele de dezinformare au un impact semnificativ asupra percepțiilor alegătorilor, demonstrând necesitatea unei reglementări stricte și a transparenței în mediul digital. Surse precum Bloomberg și analize independente au evidențiat complexitatea acestui fenomen, punând presiune asupra autorităților și a platformelor sociale să ia măsuri concrete.
