Românii vor deține 51% din orice companie
Călin Georgescu candidatul independent la funcția de președinte al României, a acordat un interviu agenției Reuters în care a detaliat planurile sale de guvernare, în cazul în care va ajunge la conducerea țării.
În primele zile după preluarea mandatului, Georgescu a declarat că intenționează să numească un prim-ministru dintr-o majoritate parlamentară ce va rezulta din alegerile parlamentare de pe 1 decembrie.
Acesta subliniază angajamentul său de a respecta voința populară și de a colabora cu o echipă guvernamentală susținută de un parlament legitim.
Protejarea intereselor economice ale României
Un punct central în strategiile economice ale lui Georgescu se referă la protejarea intereselor economice ale României.
El a subliniat că firmele românești ar trebui să dețină controlul majoritar în orice afacere cu investitori străini, propunând ca prin lege să se impună ca antreprenorii români să aibă 51% din capitalul oricărei afaceri.
„Luarea deciziilor trebuie să rămână în România, nu la străini”, a afirmat candidatul. Această poziție reflectă o politică economică naționalistă, care pune accent pe suveranitatea economică a țării și pe reducerea dependenței de capitalul străin.
Georgescu a criticat privatizările realizate în trecut în România, în special cele din sectorul energetic, considerându-le dăunătoare pentru interesul național. Aceste declarații se aliniază cu retorica pro-rusă, având în vedere că multe dintre privatizările în sectorul energetic au implicat companii străine, inclusiv din Rusia.
Proiectul offshore Neptune Deep
În ceea ce privește proiectul offshore Neptun Deep, ce vizează exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, Călin Georgescu a exprimat o rezervă față de acest proiect, care implică o colaborare între OMV Petrom, companie austriacă, și Romgaz, producător de stat român.
Deși a recunoscut importanța proiectului pentru securitatea energetică a Europei, Călin Georgescu a afirmat că preferă să nu-l sprijine, adăugând că va analiza detaliile acestuia după 9 decembrie, ziua următoare turului 2 al alegerilor.
Călin Georgescu nu vrea bani de la UE
Călin Georgescu a ridicat semne de întrebare cu privire la eficiența fondurilor Uniunii Europene destinate României, punând la îndoială impactul acestora asupra dezvoltării economice și infrastructurale a țării.
Într-o perioadă în care România depinde semnificativ de finanțările europene, Georgescu susține că țara nu ar trebui să fie dependentă de aceste fonduri și că există resurse interne și investitori care ar putea contribui la dezvoltarea economică, fără a depinde exclusiv de Bruxelles.
„Ne-au ajutat fondurile europene? Suntem dependenți de fondurile europene? Țara asta nu poate produce? Nu avem alți investitori?”, a afirmat Georgescu, adăugând că „există bani peste tot în lumea asta”.
De asemenea, Georgescu a stârnit controverse prin promisiunile sale economice, care includ idei populiste, precum „energie aproape gratis” și „benzină la 1 leu”.
Aceste declarații au fost imediat combătute de Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, care a subliniat pericolele acestor idei pentru economia țării.
Burnete a menționat că, în trecut, energia aproape gratis a fost o politică cu efecte negative asupra economiei, amintind perioada pre-1989, când astfel de măsuri nu au adus decât probleme economice.
Burnete a criticat, de asemenea, afirmațiile lui Georgescu referitoare la prețul benzinei, argumentând că România nu are suficient petrol pentru a susține astfel de promisiuni și că importurile suplimentare de benzină și motorină sunt necesare.
„Nu e adevărat. România procesează tot petrolul pe care îl are și importă suplimentar benzină și motorină. Astea sunt niște fabulații”, a spus Burnete, făcând un apel la realism în ceea ce privește politicile economice ale țării.
Georgescu, însă, continuă să susțină o abordare anti-UE și anti-NATO, criticând influența externă asupra României. El subliniază că țara nu a primit-o „în dar” nici de la Bruxelles, nici de la Washington, promițând să pună interesele naționale pe primul loc, chiar dacă acest lucru ar însemna să adopte o poziție mai izolată pe flancul estic al Occidentului.
