Mesajul lui Călin Georgescu, comparat cu cel al legionarilor
Candidații la alegerile prezidențiale mai au la dispoziție aproape două săptămâni pentru a se înscrie în cursa pentru Cotroceni. Până în acest moment, Călin Georgescu nu și-a depus candidatura, anunț public în fața susținătorilor săi la protestul organizat de AUR sâmbătă în centrul Capitalei.
„Cel mai probabil, dacă va candida, Călin Georgescu va fi respins de Curtea Constituțională, dar și de Biroul Electoral Central”, a declarat pentru „Adevărul” istoricul Bogdan Bucur, profesor în cadrul SNSPA. Acesta a analizat mesajul propagat de Georgescu, făcând o comparație cu cel al legionarilor lui Zelea Codreanu.
Criticile aduse statului sunt justificate
Profesorul Bucur atrage atenția asupra tacticilor similare folosite atât de mișcarea legionară din perioada interbelică, cât și de adepții lui Călin Georgescu.
„Criticile mișcării legionare și ale mișcării Georgescu în ceea ce privește disfuncționalitatea statului erau și sunt corecte. Ei nu făceau și nu fac altceva decât să puncteze într-o manieră demagogică și exagerată niște probleme cât se poate de reale”, a spus Bogdan Bucur.
Acesta avertizează că în perioada electorală, partidele extremiste vor specula deficiențele reale ale statului de drept: „Deficiențele reale ale democrației vor fi speculate cu o abilitate feroce de către mișcările extremiste. Fix așa cum au făcut în perioada interbelică legionarii, la fel vor proceda și aceste partide extremiste de astăzi, inclusiv AUR, SOS și POT”.
Soluțiile propuse sunt mai periculoase decât problemele
Bogdan Bucur consideră că, deși criticile aduse statului sunt justificate, soluțiile propuse de partidele extremiste sunt mult mai periculoase decât problemele pe care le denunță: „Soluțiile cu care vin sunt, însă, dezastruoase pentru țară și cu mult mai grave decât disfuncționalitățile pe care le arată el cu degetul. Aici este marea problemă”.
Acesta oferă exemple concrete, menționând mandatul lui Klaus Iohannis, numirea lui Nicolae Ciucă premier sau aducerea în Parlament a unor personaje „lipsite de personalitate”.
„Soluțiile cu care vin sunt, însă, dezastruoase pentru țară și cu mult mai grave decât disfuncționalitățile pe care le arată el cu degetul. Aici este marea problemă”, continuă expertul. Bogdan Bucur vine cu câteva exemple în acest sens amintind despre mandatul lui Iohannis „un urs împăiat”, avertizează istoricul.
Mesajele extremiste rezonează cu o parte din electorat
Bogdan Bucur atrage atenția asupra faptului că mesajele extremiste câștigă susținere în rândul electoratului tocmai pentru că evidențiază probleme reale ale statului și ale scenei politice. El subliniază, însă, că acest fenomen nu reflectă o schimbare autentică, ci mai degrabă o strategie de manipulare. Potrivit acestuia, astfel de discursuri le oferă oamenilor iluzia că vocea lor are un impact real, insuflându-le curaj și un sentiment de putere, când, în realitate, nu reprezintă decât o modalitate de a influența opinia publică în scopuri ascunse.
Acesta evidențiază importanța unei reacții hotărâte, subliniind că nu ar trebui să se mai ofere prilej pentru astfel de situații. În esență, se impune remedierea deficiențelor existente, corectarea slăbiciunilor și întărirea democrației.
Călin Georgescu nu are cum să candideze la președinție
Profesorul explică faptul că democrația, în viziunea europeană, nu se reduce doar la organizarea de alegeri libere, acestea reprezentând doar un element de bază. El compară democrația cu un fruct, în care statul de drept constituie miezul esențial, iar civilizația politică europeană funcționează ca un strat protector, indispensabil pentru stabilitatea și evoluția societății.
În acest context, Bogdan Bucur subliniază că respectarea acestor principii este fundamentală pentru orice candidat, deoarece statul de drept implică respectarea legilor de către toți, fără excepție. El atrage atenția asupra riscului ca anumite mesaje ambigue să fie utilizate strategic în campanii electorale, permițând ulterior o schimbare radicală a direcției euroatlantice a României.
Totodată, acesta avertizează asupra pericolului reprezentat de tacticile extremiste, care ar putea conduce la îndepărtarea României de NATO și UE prin metode subtile. În această logică, civilizația euroatlantică este descrisă drept un element esențial, oferind garanția dezvoltării economice, sociale și politice a țării.
