O data cu aplicarea Legii Fondului Funciar proprietarii de terenuri si-au primit paminturile iapoi, astfel ca o mare parte din suprafetele ocupate cu vita-de-vie au revenit particularilor. Dupa aceasta punere i posesie, proprietarii de terenuri nu dispuneau de tehnologia adecvata pentru a sustine itr-un mod eficient viticultura. Astfel, an de an majoritatea producatorilor privati iregistrau recolte scazute la productia de struguri. Marii producatori de struguri, statiunile de cercetare si foste
O data cu aplicarea Legii Fondului Funciar proprietarii de terenuri si-au primit paminturile iapoi, astfel ca o mare parte din suprafetele ocupate cu vita-de-vie au revenit particularilor. Dupa aceasta punere i posesie, proprietarii de terenuri nu dispuneau de tehnologia adecvata pentru a sustine itr-un mod eficient viticultura. Astfel, an de an majoritatea producatorilor privati iregistrau recolte scazute la productia de struguri. Marii producatori de struguri, statiunile de cercetare si fostele IAS-uri nu mai detin suprafete considerabile de vita-de-vie pentru a putea obtine rezultate comparabile cu anii 80. Prin micsorarea suprafetelor a scazut si productia de struguri si, inevitabil, productia de vin.
Daca pina i 1990 Rominia putea sa concureze pe piata externa cu marile firme producatoare de vinuri, i prezent tara noastra nu mai participa pe piata externa decit foarte rar. Majoritatea producatorilor autohtoni negociaza singuri cu potentialii beneficiari ai vinurilor rominesti. Firme ca Murfatlar, Jidvei, Blaj-Tirnave, Odobesti, Cotnari sunt nevoite sa-si caute singure o piata externa de desfacere a propriilor productii de vinuri.
O alta cauza care a facut ca vinurile rominesti sa nu mai aiba cautare pe piata externa este si calitatea proasta a vinurilor.
Dupa 1989, au aparut pe piata autohtona unii producatori privati care pentru a-si rotunji veniturile falsificau vinurile. Acest lucru a fost posibil si datorita faptului ca Legea viei si vinului a trenat mult pina sa fie aprobata i 1997. Odata publicata, legea limiteaza si pune sub controlul statului producerea de vinuri atit din punctul de vedere cantitativ, dar mai ales din punct de vedere al calitatii.
in prezent se cultiva 223.516 hectare cu vita de vie – struguri de vin, de pe care se preconizeaza sa se obtina i aceasta toamna aproximativ 872.613 tone struguri, cu o productie medie de 3.904 kg/ha. Comparativ cu anii trecuti productia de struguri a scazut considerabil, din cauza nerespectarii tehnologiei de cultura si nu i ultimul rind din cauza costurilor foarte ridicate.
Sectorul privat detine peste 70% din suprafata cultivata cu vita-de-vie. in ceea ce priveste productia de struguri de masa si aceasta a iregistrat un recul, obtinindu-se, anul acesta, 108.165 tone struguri de pe o suprafata totala de 17. 311 hectare. Adica 6.248 kg/hectar.
Rominia importa 30.000 hectolitri de vin
Majoritatea centrelor de prelucrare a strugurilor care sunt ica sub tutela statului – statiunile de cercetare desi iregistreaza productii mari la struguri nu pot sa-si valorifice produsul finit vinul , iregistrind un randament scazut. Pe linga faptul ca sunt iglodate i datorii, identificarea unei piete de desfacere viabile atit pe plan autohton, cit si pe plan extern este foarte dificila. Atita timp cit nu este respectata Legea viei si vinului si se igaduie ca pe piata romineasca sa fie comercializate vinuri contrafacute, nu o sa putem iesi pe piata externa cu vinuri de calitate superioara. Ministerul Agriculturii si Alimentatiei a ifiintat de putin timp Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri, coordonat de domnul Oliviu Petre, care va avea controlul deplin al principalilor producatori de vinuri. „Se vor crea echipe de specialisti care vor supraveghea i teritoriu producerea de vinuri. Este inadmisibil ca dupa recoltare un producator ce obtinea, spre exemplu 100.000 tone struguri sa obtina aceiasi cantitate de vinuri, i conditiile i care doar 70% reprezinta produsul finit – vinul”, a afirmat domnul Petre. Specialistii ONDOV vor aplica amenzi usturatoare acolo unde se vor constata nereguli. „Astfel, Rominia va putea sa patrunda si sa cucereasca piata externa de vinuri”, a mai spus dl Petre.
Aplicind litera legii, reprezentantii marilor producatori de vinuri vor avea numai de cistigat. Cele mai mari combinate de vinificatie au suferit o serie de modificari pentru a putea face fata concurentei. Multe dintre ele s-au privatizat cu capital autohton sau strain.
in ceea ce priveste productia de sampanie, aceasta este i continua scadere, i principal, din cauza importului masiv de sampanie. Actual-mente doar doua centre de vinificatie mai produc sampanie care poate sa sa concureze cu sampania importata si, anume, Jidvei si Panciu.
Rominia importa anual peste 30.000 de hectolitri de vin, i timp ce exportul se situeaza undeva la 280.000 hectolitri. Pina acum mai putin de jumatate din aceasta productie a fost solicitata. Principalii beneficiari a vinurilor rominesti sunt statele din Comunitatea Europeana, care prefera vinurile rosii, vinurile de Jidvei.
Se preconizeaza ca odata pusa sub controlul ONDOV, productia de vinuri va iregistra un progres remarcabil. „Cred ca marii producatori de vinuri vor saluta ifiintarea acestui organism pentru simplul fapt ca se va putea controla aparitia pe piata a vinurilor falsificate”, a conchis Oliviu Petre.