Numărul tinerilor români care pleacă să studieze în ţara lui Goethe a crescut, în zece ani, de la 700 la peste 4.300, în prezent. Germania este pentru ei un magnet mai puternic decât SUA.
Aderarea la Uniunea Europeană a simplificat procedurile de admitere a studenţilor români în universităţile din spaţiul comunitar. Ca efect, mulţi tineri din ţara noastră profită de noile oportunităţi şi aleg să meargă la studii la cele mai bune universităţi europene. „Românii care au o diplomă de bacalaureat au dreptul să urmeze o facultate în Germania. În principiu, pentru admitere nu trebuie să susţină alte teste suplimentare, cu excepţia celor care demonstrează cunoaşterea limbii“, spune Reimar Müller, directorul Serviciului German de Schimb Academic (DAAD) din Bucureşti.
Dar cunoaşterea limbii germane nu este obligatorie, pentru că, de mai bine de un deceniu, multe universităţi din această ţară au început să ofere programe la care primul an sau primii doi ani de studiu se desfăşoară în engleză, iar apoi cursurile continuă în germană, după ce studentul a avut timp să înveţe această limbă.
Tinerii din ţara noastră care aleg să studieze în Germania mărturisesc că i-a atras foarte mult calitatea sistemului de educaţie. „Cursurile sunt foarte, foarte utile şi bine gândite, la fel seminarele şi laboratoarele. Dotarea este uluitoare. Învăţăm să lucrăm pe diferite aparate. Cred că diferenţa cea mai mare faţă de universităţile din România este posibilitatea ca studentul să facă cercetare“, mărturiseşte Cornelia Dimitriu, studentă în anul V la Medicină generală la Universitatea din Freiburg. Tânăra din Iaşi a urmat doi ani de Medicină generală în ţară, dar a decis să se transfere în Germania, pentru a beneficia de o educaţie de calitate superioară.
La cei numai 24 de ani ai săi, Cristian Ladislau Andris a studiat deja în trei ţări. A urmat primul an la Universitatea de Muzică din Timişoara, iar următorii doi ani la Madrid, la Şcoala Superioară de Muzică „Reina Sofia“, aflată sub patronajul Casei Regale Spaniole. Din 2006, a decis să meargă Gemania, pentru că la muzică, în opinia sa, universităţile din această ţară sunt printre cele mai bune din lume. În plus, în planul de învăţământ există o flexibilitate mai mare, iar în relaţia student-profesor exisă mai mult respect decât în România. „Aici, profesorul te respectă, nu are un aer de indiferenţă sau superioritate, ci unul de înţelegere şi colegialitate. Te consideră colegul lui mai tânăr şi se simte responsabilitatea lui în actul educaţional“, spune Cristian Ladislau Andris. „Examenele nu se bazează pe cantitate, ci pe calitate. Informaţia nu este complicată inutil, ci este expusă simplu şi discutată“, adaugă tânărul timişorean.
Procesul de admitere la multe universităţi din Germania este foarte simplu pentru tinerii competenţi din România, iar taxele de şcolarizare nu sunt cu mult mai mari decât cele percepute de facultăţile din ţara noastră. „Dosarul de admitere, în cazul meu, a conţinut diploma de bacalaureat. Nu a trebuit să dau alte examene, pentru că locurile la informatică sunt, să spunem aşa, nelimitate. În primul an sunt întotdeauna sute de studenţi, iar la sfârşitul anului se face trierea prin câteva examene. În final, se ajunge cam la 100 de studenţi în anul II“, spune Tudor Cocean, student în ultimul an la informatică, la universitatea Albert-Ludwig din Freiburg.
Admiterea, varianta în trei paşi
Termenul pentru depunerea dosarului de admitere la universităţile din Germania este, de obicei, la jumătatea lunii iulie, dar unele facultăţi termină procesul de selecţie mai devreme. La universitatea privată Hertie School of Governance, de exemplu, înscrierea are două termene limită: 2 martie şi 4 mai. „Procesul de înscriere are trei etape. Prima este online şi presupune completarea unui formular şi trimiterea CV-ului, a scrisorii de motivaţie şi a documentelor privind situaţia şcolară. În a doua etapă se trimit scrisorile de recomandare, fragmente din proiecte sau lucrări scrise, diploma de bacalaureat şi atestatul de cunoaştere a limbii engleze. A treia etapă o reprezintă interviul“, spune Alexandru Rusu, un tânăr din Suceava, care urmează un masterat în Politici publice la Hertie School of Governance.
Bursele de la fundaţii, mai bune decât granturile Erasmus
Taxele de şcolarizare variază mult de la o universitate la alta. În prezent, există încă multe facultăţi finanţate de stat care nu percep taxe, dar sunt şi altele private, la care costurile depăşesc 5.000 de euro pe semestru. În Germania, însă, există foarte multe fundaţii care oferă burse. „În opinia mea, cea mai bună soluţie de finanţare ar fi obţinerea unei burse acordate fie de către statul german prin DAAD, fie de către diferite fundaţii din Germania, care sprijină studenţii din Europa de Sud-Est cu rezultate academice deosebite. Bursele Erasmus reprezintă o alternativă, însă grantul acordat nu acoperă integral costurile necesare“, spune Bianca Stan, care studiază Economia întreprinderii la Universitatea din Köln.
La Hertie School of Governance, atât şcoala, cât şi Fundaţia Hertie, una dintre cele mai bogate din Germania, oferă burse care acoperă taxele de şcolarizare şi cheltuielile personale. Finanţarea nu este condiţionată de cunoaşterea limbii germane. „Toţi studenţii românii au primit o astfel de bursă până acum. Aici se aplică principiul «need-blind»: se selectează cei mai buni studenţi, şi apoi se face totul pentru ca aceştia să se poată înscrie în program“, conchide Alexandru Rusu.
«Pe lângă obţinerea unei burse de studii, studentul are posibilitatea de a căuta un loc de muncă pentru a se întreţine. Câştigul poate fi de 8-9 euro pe oră.»
Bianca Stan, studentă la Universitatea din Köln
«În Germania, lumea îi respectă pe cei care studiază, iar diploma are greutate.»
Cornelia Dimitriu, studentă la Universitatea din Freiburg
Capital – Editia nr.11, data 19 martie 2008
