"România şi-a propus drept ţintă pentru anul 2020 ca 24% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile şi a atins această ţintă în 2014. La fel, în ceea ce priveşte energia electrică, ţinta de 38% în consumul final pe care am avut-o pentru 2020 a fost depăşită în 2014. O reconsiderare a schemei de sprijin trebuie făcută cu mare atenţie, fără să inducem condiţii prin care sectorul de energie regenerabilă să intre în dificultate. Obiectivul final contează, adică ceea ce va fi în 2020, nu ţintele intermediare", a spus Calotă, în cadrul unei conferinţe pe teme energetice. 

El a susţinut că orice modificare adusă în prezent schemei de sprijin poate fi aplicată doar cu acordul Consiliului Concurenţei şi al Comisiei Europene. 

"În acest moment este clar că piaţa de certificate verzi este distorsionată. Pentru a remedia situaţia, luăm în calcul diverse variante, însă niciuna nu va elimina preţul minim, pentru că acest lucru ar duce practic la desfiinţarea schemei de sprijin. Nu se poate elimina nici preţul minim, nici cel maxim", a răspuns Calotă, întrebat dacă ANRE are în vedere eliminarea preţului minim de tranzacţionare a certificatelor verzi pe piaţa de profil. 

Oficialul a adăugat că sistemul actual are nevoie de ajustări, astfel încât să crească gradul de predictibilitate. 

"Ar trebui să se schimbe regimul de TVA faţă de certificatele verzi. Acum producătorii plătesc TVA pentru toate certificatele verzi, indiferent dacă acestea sunt tranzacţionate sau nu. Totodată, putem discuta şi o relaţie între cota de energie regenerabilă şi preţul minim, care să crească gradul de predictibilitate", a afirmat vicepreşedintele ANRE. 

În luna februarie, vicepreşedintele Organizaţiei Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile (PATRES), Martin Moise, declara, pentru AGERPRES, că producătorii de energie din surse regenerabile au rămas cu un excedent de 5 milioane de certificate verzi emise anul trecut, în valoare de 150 de milioane de euro, pe care nu mai au unde să le vândă. 

Producătorii de energie regenerabilă primesc aceste certificate verzi pentru a obţine un câştig în plus faţă de preţul energiei. Furnizorii de energie sunt obligaţi să achiziţioneze certificatele, însă ei transferă costurile în factura finală plătită de consumatori, inclusiv de populaţie. 

Pentru a nu creşte factura consumatorilor casnici, ANRE a stabilit o cotă mai mică de energie verde pentru acest an, faţă de cât prevedea legislaţia primară, iar furnizorii îşi îndeplinesc obligaţiile achiziţionând mai puţine certificate, astfel că în piaţă rămâne un surplus pe care nu mai are cine să îl cumpere. 

Pentru producătorii de energie, acest lucru înseamnă venituri estimate şi neîncasate şi generează probleme precum returnarea de credite la bănci. Cei mai afectaţi sunt producătorii mici şi cei care nu au şi alte activităţi în domeniu, precum furnizarea şi distribuţia de energie. 

"Considerăm că undeva la 30% din producători riscă insolvenţa din această cauză. Sunt foarte mulţi investitori care negociază cu băncile reeşalonări, prelungirea duratei de creditare sau micşorarea dobânzii", a spus Martin Moise. 

În plus, certificatele emise sunt impozitate în momentul acordării lor. 
"Practic, producătorilor li se atribuie un venit care este fictiv, pentru că nu se materializează, însă se impozitează", a continuat Moise. 

Potrivit acestuia, la sfârşitul anului 2016, excedentul va fi de 8-10 milioane de certificate. 
"Pentru finele acestui an, ne aşteptăm la un excedent de 8-10 milioane de certificate. Doar 60% din producţia de energie regenerabilă va mai primi certificate verzi, pentru că restul certificatelor nu mai au unde să fie valorificate. În plus, companiile care au atât producţie, cât şi furnizare îşi vând certificatele în cadrul grupului, astfel că unii reuşesc să-şi vândă toate certificatele şi alţii – deloc", a arătat reprezentantul patronatului. 

În opinia sa, soluţia ar fi majorarea cotei de energie verde sau, cel puţin, emiterea unei reglementări prin care toţi producătorii să poată să vândă 60% din certificatele pe care le deţine fiecare. AGERPRES