Dr. Elena Copaciu s-a reîntors în sistemul de stat anul trecut pentru a le fi colegilor alături în perioadele grele de pandemie. Într-un interviu acordat pentru news.ro, aceasta vorbește despre calvarul prin care trec atât medicii cât și pacienții.
Medicul susține că cel mai mult o marchează cazurile care nu pot fi salvate. Totodată, aceasta susține că sunt momente în care pacienții spun că le pare rău că nu s-au vaccinat și că ar fi procedat altfel și s-ar fi protejat mai bine pentru a nu ajunge într-o astfel de situație.
O altă situație dureroasă este aceea când e medicii le sunt alături celor care îi văd pe cei dragi pe patul de reanimare pentru ultima dată.
“Cel mai mult te marchează cazurile pe care nu le poţi salva. Chiar dacă înţelegi că agresiunea virusului este de mare gravitate, că produce ravagii în plămâni şi că unii oameni nu mai au cu ce respira, în afară de suportul de funcţii vitale pe care îl oferă aparatele noastre şi câteodată nici acesta nu este suficient, este ceva ce nu am întâlnit până acum, reanimator sunt începând cu rezidenţiatul din 91 şi credeam că le-am văzut pe toate, tot ce înseamnă cazuri grave, o reanimare precum este cea a Spitalului de Urgenţă din Bucureşti, cu stagiile făcute în străinătate, nimic nu ne-a pregătit pentru provocarea pe care a reprezentat-o această pandemie, cu valurile succesive, niciunul nu seamănă cu cel anterior şi aduce noi provocări şi tot discutăm între noi şi încercăm să identificăm caracteristicile fiecărui nou val, discutăm cazuri şi soluţii împreună cu colegii noştri din toată lumea, ca să putem să oferim cele mai bune soluţii pentru fiecare pacient în parte”, a explicat pentru news.ro Dr. Elena Copaciu, medic primar ATI la Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală, pentru news.ro.
Totodată, medicul a mai precizat că încă există neîncredere în existența virusului și a pandemiei, iar cu toate acestea, medicii continuă să lupte pentru a salva vieți, adăugând că cea mai mare bucurie e atunci când o persoană este salvată și externată de la ATI.
“Noi, lucrând atât de mult între pacienţii aceştia, rămâne puţin timp ca să afli despre discuţii conexe din afara spitalului, dar totuşi ajung şi la noi tot felul de aprecieri şi fanteziste şi false şi discriminatorii care nu folosesc nimănui, legate de existenţa virusului, a bolii, de calitatea îngrijirilor din spital, de atitudinea cadrelor medicale, nu pot nici măcar să spun că este frustrant pentru că, într-un fel, chiar şi medicii tineri continuă să lucreze sub tirul acesta de acuzaţii şi îşi văd de treabă şi ar trebui să vedeţi feţele medicilor tineri în momentul în care externăm încă un pacient din reanimare, efectiv radiază, sunt fericiţi pentru că încă o viaţă este salvată”, a mai adăugat medicul.
Oamenii ajung prea târziu la spital
Medicul a mai precizat că una dintre greșelile pe care foarte mulți pacienți le fac este să vină la medic după câteva săptămâni, cu fibroză la plămâni. Potrivit acesteia, odată ce fibroza se instalează, în unele cazuri plămânul se poate reface, însă în cazul unor pacienți tineri, unde evoluția este progresivă nu mai este nimic de făcut.
“Sunt oameni care vin şi după două săptămâni, şi după trei săptămâni şi chiar dacă dânşii nu relatează simptome, după gravitatea afectării pulmonare şi după faptul că după două, trei, patru săptămâni, sunt modificări de fibroză în plămâni şi fibroza continuă să progreseze în timpul internării, îţi dai seama că simptomele au debutat cu multe săptămâni înainte.
Din momentul în care începe să se instaleze şi progresează această fibroză, practic plămânului nu-i mai rămâne suprafaţă de schimburi gazoase, adică oxigenul şi dioxidul de carbon, schimburile acestea sunt profund afectate, o vreme reuşim să le menţinem cu ajutorul aparatelor de ventilaţie mecanică, de suport avansat de funcţii vitale, sunt pacienţi la care se repară plămânul şi reuşim să-I scoatem de pe acest suport, dar există însă şi pacienţi, tineri şi fără comorbidităţi, la care evoluţia este progresivă şi efectiv nu mai ai ce să faci”, a mai spus medicul.
Oamenii devin violenți în spital
O altă parte dificilă a meseriei de medic o reprezintă pacienții care devin violenți. Dr. Elena Copaciu susține că unele persoane încep să jignească, devin apatice și inclusiv delirează.
Ea a vorbit și despre pacienții vârstnici care se află în stare critică și în cazul cărora este nevoie de o altfel de abordare, pe care medicii trebuie să o găsească rapid.
”Sunt oameni care devin violenţi, sunt oameni care jignesc, adică violenţă verbală sau fizică, sau sunt oameni care pur şi simplu par apatici dar se află într-o formă din aceasta de delir hipoactiv care nu este foarte rar în terapie intensivă. Apoi avem oamenii vârstnici care au deja tulburări cognitive şi care sunt agravate de situaţia critică, de agresiunea virală, de staţionarea în terapie intensivă şi de ieşirea din mediul familiar, care au de asemenea nevoie de o abordare adecvată şi personalizată. Sunt foarte multe provocări în îngrijirea acestor pacienţi, este ceea ce ştiam până la un punct dar sunt şi foarte multe lucruri noi pe care le învăţăm zi de zi”, a detaliat Dr. Copaciu.
Medicul a mai adăugat că pandemia este un eveniment unic al secolului, iar omenirea nu era pregătită pentru așa ceva. Ea a mai subliniat faptul că pandemia nu trebuie negată ci trebuie găsite soluții pentru ca mai multe vieți să fie salvate.
”Un eveniment cum este această pandemie produsă de coronavirusul Sars Cov 2 şi boala pe care o dă, Covid 19, este un eveniment unic în ultimul secol, nimeni nu era pregătit pentru aşa ceva, nimeni nu ştie ce va urma, noi ca societate trebuie să ne adaptăm la aceste provocări din punctul de vedere al nevoilor pacienţilor, şi cei cu covid dar şi cei non covid, pentru că sunt provocări importante, noi, lucruri cu care nu ne-am întâlnit până acum şi nici predecesorii noştri, provocări pentru societate, pentru economie, pentru sociologi, pentru politicieni, în toate aspectele vieţii noastre. Trebuie să găsim soluţii, negarea pandemiei şi a problemelor ridicate de pandemie nu ajută cu nimic”, a mai spus Dr. Elena Copaciu.
