Luigi Guelpa a scris o opinie pentru publicația italiană Il Giornale în care vorbește despre viitorul Cambodgiei. Acesta este de părere că parcursul uman şi social al Cambodgiei poate fi sintetizat într-un pasaj al celebrei piese cântate în 1981 de Kim Wilde: Cambodia, don't cry now, no tears now.
Cambodgia are în faţă un viitor „negru”. Se numește petrol O invitație care a devenit un fel de mantră pentru poporul cambodgian şi care a anulat într-un fel cei 28 de ani de război (din 1970 până în 1998) în care şi-au pierdut viața peste un milion și jumătate de oameni.
Probabil şi datorită spiritului și mentalității cambodgienilor, un popor incapabil să conceapă planuri de răzbunare și care, odată depuse armele, şi-a reluat viața de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic, cufundându-se în ritmurile sale seculare.
Oricine cunoaște istoria acestei națiuni știe că în acei ani teribili, rolurile erau deseori inversate: victimele deveneau călăi și viceversa.
Toate acestea cu o anumită aprobare a comunității internaționale, care, de mai multe ori, a închis ochii în faţa acelui gigantic abator infernal.
Astăzi, atmosfera țării este din nou senină, oscilând între o liniște dulce și o euforie moderată, grație unei stări de bine care încetul cu cu încetul începe să se afirme, cel puțin în orașe, dar care nu se pre simte în zonele rurale.
Phnom Penh, capitala cu un farmec subtil și din ce în ce mai cosmopolită, este locul în care se respiră din plin această stare de graţie.
Cambodgia are în faţă un viitor „negru”. Se numește petrol
Secretul repornirii ţării este legat de descoperirea câmpurilor petroliere. Pe 29 decembrie, prim-ministrul Hun Sen a anunțat începerea exploatării aurului negru în apele teritoriale din Golful Siam. O operațiune care a început deja, graţie muncii depuse de o unei întreprindere mixtă creată de guvernul local și de compania KrisEnergy din Singapore.
Premierul cambodgian a definit prima extracție de țiței din țara sa ca fiind „o nouă cucerire pentru economia noastră care de acum nu va mai fi atât de fragilă”, comentând evenimentul pe profilul său de Facebook. Hun Sen a mai declarat pe reţelele de socializare că este „un dar imens care va aduce bunăstare pe scară largă”.
La rândul său, KrissEnergy a dezvăluit că a început producția într-o zonă situată în largul coastei sud-vestice cambodgiene, vizavi de orașul portuar Sihanoukville, în Golful Siam, adăugând că operațiunile se vor desfăşura în mai multe faze.
Directorul general al companiei din Singapore, Sally Ting, a numit evenimentul o „etapă strategică pentru compania noastră”.
Cambodgia, cunoscută și ca fiind una dintre cele mai sărace țări din Asia de Sud-Est
Aceasta așteaptă de mult timp acest rezultat, iar zona afectată de primele extracții ar trebui să găzduiască zăcăminte semnificative de petrol care au fost identificate pentru prima dată în 2005 de compania petrolieră americană Chevron care a negociat cu guvernul Phom Penh pentru a începe extracția petrolului, dar, din cauza repartizării divergente a câștigurilor, compania americană și-a vândut în 2014 acțiunile către KrisEnergy, care făcea deja parte din proiect, pentru suma de 65 de milioane de dolari, arată publicația italiană Il Giornale.
În 2017, compania din Singapore și guvernul Phom Penh au semnat un acord pentru dezvoltarea a 3.083 km pătrați de zonă minieră care, conform estimărilor guvernului cambodgian, va garanta deja în prima fază a proiectului câștiguri de aproximativ 500 de milioane de dolari în drepturi de exploatare.
Din momentul în care Chevron a descoperit rezervele de petrol, Cambodgia a fost definită de mulţi observatori ca fiind următorul potențial stat petrolier din regiune, iar guvernul Phom Penh a estimat că poate extrage din propriile ape sute de milioane de barili de țiței.
În acest moment, așteptările KrisEnergy sunt decente și se așteaptă un vârf de producție care în faza inițială va atinge aproximativ 8 mii de barili pe zi. Câțiva observatori străini și-au exprimat îndoielile și îngrijorările cu privire la modul în care Cambodgia, care a fost acuzată deseori de lipsa de transparență, ar putea gestiona rezervele sale de petrol.
Răspunzând acestor afirmații, prim-ministrul Hun Sen, aflat la putere din 1985, a declarat că rezervele „vor fi o binecuvântare pentru poporul nostru și nu un blestem, așa cum au spus unii oameni care ne urăsc și ne invidiază”.
Expresie pitorească care oricum reprezintă pe deplin personajul. Cariera lui Hun Sen, acum în vârstă de 69 de ani, a început în rândurile armatei khmerilor roșii.
După venirea la putere a lui Pol Pot și formarea Cambodgiei Democratice, Hun Sen începe să se teamă că va fi victima purjărilor violente ale regimului și, în 1977, se expatriază în Vietnam, în timpul războiului cu Cambodgia.
În 1979, odată cu triumful vietnamez în război și nașterea Republicii Populare Cambodgia, se întoarce la Phnom Penh unde primeşte rolul de ministru de externe în guvernul marionetă impus de Hanoi.
În 1985, Hun Sen devine premier, asumându-și treptat controlul total asupra țării.
Economia țării
Economia Cambodgiei, care până acum s-a bazat în principal pe producția de îmbrăcăminte și agricultura de subzistență (care angajează o mare parte a populației), se afla într-o stare de mare sărăcie, iar situația a fost amenințată ulterior de reintroducerea de către UE a tarifelor vamale pentru anumite produse exportate, precum îmbrăcăminte, încălțăminte și articole de voiaj. Bruxellesul a intervenit puternic pentru a opri încălcarea drepturilor omului, mai precis a oponenților politici ai prim-ministrul Hun Sen.
Având în vedere aceste dificultăți, Cambodgia s-a aliat cu China, cu care, la 12 octombrie 2020 a semnat un acord de liber schimb, prima înţelegere de acest fel încheiată vreodată de Phom Penh cu o altă țară.
Printre altele, Cambodgia a decis să participe la proiectul New Silk Roads, lansat de președintele chinez Xi Jinping în 2013, și să îl folosească ca motor pentru dezvoltarea națională.
Sursă foto: Dreamstime