Camera de Comerț și Industrie a României, 160 de ani de promovarea mediului de afaceri românesc

Unul dintre acestea este reprezentant de apariția, în 1864, Camerei de Comerți și Industrie a României (CCIR), o organizație vitală pentru încurajarea dezvoltării unui mediu de afaceri sănătos în noua țară apărută în Europa.

Arc peste timp, după aproape 160 de ani, Camera de Comerți și Industrie a României (CCIR) reprezintă astăzi un element important pentru mediul de afaceri românesc. CCIR reprezintă, practic, agora în care companiile românești își lansează propuneri, inițiativele și provocările, dar și portavocea care duce mai departe aceste mesaje către autorități.

CCIR este, de asemenea, o organizație recunoscută la nivel mondial. Încă din anul 2001, în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie a României activează Comitetul Naţional ICC România, organismul care reprezintă în România Camera de Comerț Internațională (ICC). Camera de Comerț Internațională (ICC) este o organizaţie a lumii afacerilor, singura entitate reprezentativă care vorbeşte cu deplină autoritate în numele comunităţii de afaceri internaţionale, având membrii Camere de Comerț din peste 130 de state.

CCIR în anul 2022

Anul 2022 a fost unul plin de provocări pentru membrii CCIR, mai ales că mediul de afaceri din țară a fost afectat de către măsurile provocate de evenimentele externe, dar și hotărârile guvernamentale în ceea ce privește domeniul fiscal. În același timp, membrii Camerei de Comerț au continuat dezbaterile în care oamenii oamenii de afaceri români au făcut schimb de experiență cu specialiști străini. Un bun exemplu în acest sens este Forumul de Afaceri România – Emiratele Arabe Unite, organizat în primăvara anului trecut, în care participanții s-au concentrat cu prioritate pe libere discuții concrete și pe detalii de afaceri, care au putut constitui baza unei cooperări româno – emirateze solide.

Alte astfel de evenimente s-au organizat în colaborare cu Camerele de Comerț din Estonia (aprilie), Polonia (iunie), Croația (iunie), Coreea de Sud (august) și Cipru (septembrie).

Fiind o organizație independentă de Guvernul României, membrii conducerii CCIR vin adesea cu mesaje în contradicție cu măsurile luate de autorități. Mesajele CCIR sunt importante pentru a găsi un echilibru între doleanțele oamenilor de afaceri și nevoile Guvernului.

Președintele CCIR, Mihai Baraban, caracteriza la începutul lunii iunie 2023 România ca fiind o țară de „Black Friday”: „Avem teoretic 25.000 de exportatori în România, înregistraţi oficial. Primii o sută din ei realizează 51% din tot exportul, iar în primii 100 sunt două firme româneşti. De aceea analiza pe importul României este o analiză pe consumatori până la urmă şi trebuie focalizate acele investiţii spre satisfacerea apetitului acestuia de Black Friday. Că am ajuns ţară de Black Friday. E un adevăr, e o realitate, dar asta este şi statul se bucură la TVA-ul pe care persoana fizică o donează la ghişeu, an de an”.

Declarația liderului CCIR este doar una dintr-un lung șir de poziții prin care Mihai Daraban s-a poziționat în promovarea intereselor antreprenorilor români și, prin aceasta, a capitalului economic românesc.

România dezvoltată din punct de vedere al mediului de afaceri

Dezvoltarea economiei și creșterea nivelului de trai din România sunt unele dintre principalele ținte ale Camerei de Comerț și Industrie a României, iar în acest sens se organizează adesea întruniri și conferințe, în parteneriat cu specialiști în diverse domenii, pentru a găsi cele mai bune soluții pentru mediul de afaceri românesc. Un astfel de eveniment, de exemplu, a fost desfășurat la jumătatea lunii iulie 2022, când tema de discuție a reprezentau „Capitalizare pentru performanță”. Dezbatere a fost organizată după ce s-a constatat că România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), confruntându-se cu o capitalizare foarte slabă a companiilor.

Gheorghe Piperea, avocat și profesor universitar în domeniul juridic, este unul dintre partenerii de conversație stabili și frecvenți ai CCIR. Privind problematica mai sus amintită, Piperea susținea atunci, în fața audienței, că: „Într-o economie de piaţă, pusă din ce în ce mai mult la îndoială de ultimele evoluţii, performanţa nu există fără capitalizare. Pierderile înregistrate de firme duc la două lucruri. Ori sunt acoperite de acţionari cu bani de acasă, ori prin creditare bancară. Când vrei să faci o afacere şi nu găseşti informaţii despre un potențial partener, nu ai la dispoziţie decât calea grea a unui due-dilligence foarte costisitor sau să renunţi la afacere din cauza riscurilor”.

Spre sfârșitul anului, membrii conducerii CCIR au făcut rezumatul anului ce urma să se sfârșească. Astfel, conducerea Camerei de Comerț a realizat o trecere în revistă a rezultatelor din primele 9 luni ale anului trecut.

Insolvență, inflația și balanța comercial au fost principalele provocări cu care s-au confruntat companiile românești anul trecut. „Vorbim de 4.767 de insolvențe în cazul sociețăților și PFA-urilor (Persoanelor Fizice Autorizate –n.r.) în primele nouă luni ale anului 2022. Această problemă este una foarte importană pentru noi și pentru sănătatea economiei naționale. În plus, ar trebui să ne pună serios pe gânduri deficitul balanței comerciale al României. Trebuie să reacționăm foarte atent la acest deficit. Acest consum ridicat din import nu face decât să plece bani importanți peste hotare”, a susținut Mihai Daraban la finalul anului trecut.

Recompensarea valorilor

Gala „Topul Național al Firmelor din România”, organizată încă din anul 1994, a avut loc și în anul 2022, la data de 23 noiembrie. Este un eveniment în care CCIR acordă anual distincții firmelor din țara noastră care au performat în anul anterior. Rezultatele premiaților sunt pentru țara noastră ca o „carte de vizită”, potrivit reprezentanților organizație, căci în momentul în care un investitor străin vine în România, se uită mai întâi la cifre și la beneficiile pe care le poate aduce o astfel de colaborare.

Datele analizate de CCIR au arătat că cele mai semnificative domenii, ca pondere, după numărul de companii incluse în top, sunt industria (35,2%) și serviciile (28%), urmate de comerț (20,9%), agricultură, silvicultură și pescuit (5%), construcții (4,7%), cercetare-dezvoltare și high-tech (3,7%), turism (2,2%). În funcție de cifra de afaceri, comerțul are o pondere de 44,09% din cifra totală de afaceri a companiilor, urmat de industrie (35,4%) și servicii (11,3%). Cele mai profitabile companii sunt în domeniul industrie, cu un profit de 42,6% din profitul total și o pondere a profitului de 11% din cifra de afaceri a companiilor din industrie.

La realizarea clasamentului TNF 2022 au fost analizate 802.243 de bilanţuri financiar-contabile ale companiilor active în România. Dintre acestea, 293.131 de bilanțuri au intrat în competiția pentru primele 10 poziții în clasamentul național, în conformitate cu metodologia de realizare a topurilor de firme implementată de Camerele de Comerț în toate judeţele ţării.

Acest top realizat de către membrii Camerei de Comerț și Industrie a României a avut în atenția sa companii din șapte domenii de activitate: industrie; servicii; comerț; turism; cercetare-dezvoltare și high-tech; agricultură, silvicultură și pescuit; construcții, iar pentru realizarea clasamentului au fost analizate 802.243 de bilanţuri financiar-contabile ale companiilor active în România.

CCIR, în 2023

Pentru anul 2023, reprezentanții CCIR și-au propus să continue dezbaterile, proiectele și propunerile prin care să promoveze intereselor mediului de afaceri românesc. Chiar din luna februarie, Camera de Comerț și Industrie va organiza Forum de afaceri România – India în care delegați ai domeniilor textil, farmaceutic, construcții și produse electronice vor veni la București pentru a întări buna colaborare și gestionare dintre aceste două state.

Tot în luna februarie, între zilele de 14 – 17, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și TradeX – Transfer Afaceri vor organiza un curs în brokeraj de afaceri. Acesta din urmă va oferi în exclusivitate pentru România o nouă nișă pe piața de business prin diversificarea strategiilor de ieșire actuale (insolvență si faliment), bazată pe parteneriate puternice cu organizații vest-europene, specializate în realizarea transferurilor de afaceri.