Camera Deputaților a eliminat mai multe prevederi declarate neconstituţionale de CCR din proiectul privind comunicaţiile electronice, pe care ulterior l-a și adoptat în cursul zilei de miercuri, 22 iunie.
Printre mențiunile judecătorilor CCR se numără prevederea potrivit căreia furnizorii de servicii de găzduire electronică aveau obligaţia de a furniza informaţii referitoare la date de trafic, de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor.
La votul din Camera Deputaților pentru proiectul privind comunicaţiile electronice s-au înregistrat 188 voturi pentru, 55 împotrivă, dar şi 10 abţineri.
Amintim faptul că în primă fază, proiectul a fost adoptat de Senat la data de 2 martie. Ulterior însă, acesta a întâmpinat dificultăți după ce a fost contestat la Curtea Constituţională de parlamentari ai USR, ai AUR şi de către Avocatul Poporului, pe motiv că ar fi încălcat unele drepturi şi libertăţi fundamentale.
Modificările făcute după decizia CCR
Motivele invocate atunci de parlamentari le reprezentau posibilitatea ca servicii care activează în domeniul siguranţei naţionale să solicite informaţii prin acces inclusiv la aplicaţii de tip WhatsApp, Telegram. În urma sesizării făcute, la data de 18 mai, Curtea Constituţională a decis că sunt neconstituţionale anumite dispoziţii din lege.
După o reexaminare însă, deputații au eliminat prevederea potrivit căreia furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP au obligaţia „să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente, corespunzătoare adresei IP identificate în actele de autorizare dispuse în conformitate cu Codul de procedură penală şi al Legii 51/1991 privind securitatea naţională”.
Totodată, deputații au mai eliminat și alte prevederi care vizează faptul că prin derogare, ”elementele de infrastructură fizică necesare susţinerii reţelelor de comunicaţii electronice puteau fi amplasate pe spaţiile verzi situate în intravilan, fără modificarea prealabilă a documentaţiilor de urbanism, cu condiţia ca, în cazul amplasării supraterane, suprafaţa cumulată a amprentei la sol a acestor elemente de infrastructură fizică să nu depăşească 50 de metri pătraţi şi 10% din suprafaţa totală a spaţiului verde în cadrul căruia sunt amplasate”.
Proiectul de lege adoptate de Camera Deputaților, criticat
Au exista atât păreri pro și cât contra. Spre exemplu, deputatul neafliat Mihai Ioan Lasca a declarat că acest proiect este de fapt „o lege extrem de toxică pentru România„, iar peste 70% dintre români nu sunt de scor să fie ”cobai” într-un astfel de experiement.
„Vă anunţ că peste 70% dintre români refuză să fie cobai într-un experiment digital numit 5G,(…) iar partidele care susţin această lege cu dedicaţie vor fi penalizate la următoarele alegeri”, a spus Lasca.
De cealaltă parte însă, de putatul PNL Ioan Sabin Sărmaş a afirmat că tehnologia 5G ar aduce mari beneficii.
„Tehnologia 5G la nivel mondial aduce o bogăţie de 600 de miliarde de euro până în 2030. Sectoare ca sănătatea, administraţia publică sau educaţia vor fi cele mai puternic impactate de această tehnologie. Se vede că o parte dintre colegi vor să ţină România în beznă, aceeaşi colegi care folosesc tehnologia pentru a manipula şi dezinforma”, a adăugat Sărmaş.
