Modificările aduse legilor justiţiei, legea privind salarizarea personalului din sectorul bugetar şi cea referitoare la reducerea pedepselor executate în penitenciare în condiţii improprii au fost cele mai dezbătute acte normative adoptate de Camera Deputaţilor în anul 2017.
* În ultima sesiune parlamentară din acest an, legile justiţiei au fost modificate în comisia specială, condusă de fostul ministru al justiţiei Florin Iordache, şi apoi în plen, pe fondul unor proteste din partea Opoziţiei şi a manifestărilor în stradă.
Statutul procurorilor şi judecătorilor a fost dezbătut 13 ore în şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor, timp în care deputaţii USR şi-au susţinut amendamentele cu ajutorul unei portavoce. Votul final a fost însoţit de fluierături ale deputaţilor Opoziţiei. Odată cu această lege, plenul a adoptat un alt proiect contestat de către Opoziţie, care vizează modificarea legii ANI în sensul în care ar înceta unele interdicţii impuse parlamentarilor.
De asemenea, modificările la legea privind organizarea judecătorească şi la legea CSM au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în protestele reprezentanţilor Opoziţiei, care au încercat mai multe artificii procedurale pentru amânarea dezbaterilor.
* O altă lege îndelung dezbătută de Parlament în acest an a fost cea a salarizării unitare a personalului bugetar, promovată în prima sesiune ca iniţiativă legislativă a parlamentarilor PSD şi ALDE. Reprezentanţii PNL şi USR au criticat această lege, considerând că a fost făcută „pe genunchi”. În replică, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a susţinut că legea este în conformitate cu programul de guvernare aprobat de Legislativ şi prevede o creştere etapizată a salariilor bugetarilor cu 56%.
* Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, în prima sesiune a anului, proiectul de lege privind recursul compensatoriu care prevede reducerea pedepselor cu şase zile la fiecare 30 de zile executate în penitenciar în condiţii improprii, pe baza acestei legi fiind eliberaţi mai mulţi deţinuţi.
* Un proiect important adoptat de plenul Camerei Deputaţilor, ca for decizional, a fost cel referitor la achiziţionarea rachetelor Patriot.
* Camera Deputaţilor şi-a modificat Regulamentul, astfel încât persoanele solicitate să fie obligate să se prezinte la audieri în comisiile parlamentare de anchetă. O modificare controversată a Regulamentului adoptată se referă la timpii de dezbatere a unui act normativ, PNL şi USR susţinând că astfel se reduce semnificativ dezbaterea parlamentară.
* Totodată, Camera Deputaţilor a adoptat legea cu privire la tariful de referinţă al asigurării RCA şi au aprobat Programul carne de porc din fermele româneşti.
Textul referitor la RCA prevede că tariful de referinţă – prima de asigurare cu caracter orientativ determinată pe baza datelor statistice de la nivelul pieţei de asigurări RCA – va fi calculat pe baza unei formule, semestrial, de către o societate cu expertiză recunoscută în domeniu, contractată de Autoritatea de Supraveghere Financiară, şi se publică de către ASF.
* Mai multe legi privind instituirea unor zile ca sărbători au fost, de asemenea, adoptate de deputaţi, printre care 25 martie – Ziua Pădurilor, 21 martie – Ziua Olteniei, 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România, 18 decembrie – Ziua Minorităţilor Naţionale din România, 30 mai – Ziua limbii şi teatrului idiş.
* Alte proiecte adoptate de Camera Deputaţilor au vizat modificarea Legii 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, care obligă agresorul să se prezinte periodic, la un interval de timp stabilit de instanţă, la secţia de poliţie competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecţie, OUG privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne, cu un amendament care prevede că ministrul de Interne este cel care numeşte şeful acestei structuri.
* Camera Deputaţilor a decis şi înfiinţarea Avocatului Copilului, în cadrul instituţiei Avocatul Poporului, ca domeniu pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului, şi a adoptat proiectul de lege privind construirea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 – Alba Iulia.
* Camera Deputaţilor a mai modificat Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, stabilind un plafon maxim de 8.500 de lei.
* OUG privind plata defalcată a TVA a fost adoptată de deputaţi cu modificări, astfel încât acest mecanism să fie aplicat doar pentru companiile care au datorii la plata acestei taxe sau se află în insolvenţă, stabilind plafoanele datoriilor de la care companiile intră în acest sistem. Legea a fost promulgată de preşedinte.
* Legea prevenirii a fost, totodată, adoptată de deputaţi, actul normativ reglementând unele instrumente care trebuie să asigure prevenirea săvârşirii de contravenţii de către societăţile comerciale, act normativ de asemenea promulgat.
* Proiectul de lege care prevede că Imnul Naţional al României se intonează pe stadioane şi baze sportive doar la finala unor competiţii oficiale la nivel naţional sau la turneul final, cel referitor la judecătorii Curţii Constituţionale care nu pot fi urmăriţi penal, arestaţi, percheziţionaţi, trimişi în judecată fără încuviinţarea plenului Curţii, precum şi la interzicerea folosirii animalelor în circuri se mai numără printre proiectele adoptate de deputaţi în acest an.
* Deputaţii au avut de dezbătut şi votat anul acesta trei moţiuni simple, toate fiind respinse. „PSD dăunează grav sănătăţii”, moţiunea simplă iniţiată de deputaţii PNL, USR şi PMP, prin care se solicita premierului Mihai Tudose să îl demită pe ministrul Sănătăţii, având în vedere „criza vaccinurilor”, „birocraţia care sufocă România”, „nefinalizarea construcţiei de spitale”, „farsa salariilor ca afară”. „Domeniul sănătăţii nu este unul care să mai permită experimente. Experimentele nefaste ale actualului ministru, care, prin prestaţia sa, a adus în colaps sistemul de sănătate, trebuie stopate”, spuneau iniţiatorii.
O altă moţiune simplă, „Infrastructura de transport a României sub domnia intereselor PSD. Deziluzie, demagogie şi descurajare”, a fost depusă de deputaţii PNL şi USR, aceştia solicitându-i de această dată premierului să-l demită pe ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, şi să ia anumite măsuri în acest domeniu pentru deblocarea investiţiilor în infrastructura de transport.
„PSD stăpânul Justiţiei?! Chiar aşa …”, este ultima moţiune simplă iniţiată de grupurile parlamentare ale PNL şi USR. Deputaţii Opoziţiei îi solicitau în text ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, să nu promoveze în forma prezentată modificările la legile justiţiei, susţinând că există o „agendă ascunsă” în aceste iniţiative.
* În ce priveşte ponderea grupurilor partidelor politice de la Cameră, după primul an de mandat, cel al PSD are în continuare cei mai mulţi membri, adică 152. Grupul social-democraţilor a pierdut 3 deputaţi, cel mai important dintre ei fiind fostul premier Victor Ponta.
Grupul PNL are 68 de membri şi a fost părăsit de un singur deputat de la începutul anului până acum. Grupul USR are 28 de deputaţi şi de la acest grup au plecat doi membri. Grupul ALDE are 15 membri, iar din cadrul acestuia au plecat şase deputaţi. Grupul PMP are 16 deputaţi şi a pierdut doi.
* Deputaţii au respins, în 2017, cele două cereri formulate DNA de urmărire penală a deputaţilor social-democraţi Eugen Bejinariu şi Rovana Plumb.
Solicitarea DNA cu privire la încuviinţarea efectuării urmăririi penale în cazul deputatului PSD Eugen Bejinariu, fost ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru abuz în serviciu a fost respinsă cu 88 voturi în favoarea cererii, 183 împotrivă şi 2 abţineri.
De asemenea, cererea DNA privind efectuarea urmăririi penale a deputatului PSD Rovana Plumb, fost ministru al Mediului, a fost respinsă de deputaţi. Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, solicitase sesizarea Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Rovana Plumb în legătură cu săvârşirea complicităţii la abuz în serviciu, în dosarul în care este vizată şi vicepremierul Sevil Shhaideh, referitor la trecerea unei părţi din Insula Belina şi braţul Pavel în administrarea CJ Teleorman.
* Parlamentul a decis, în acest an, constituirea mai multor comisii comune de anchetă sau speciale.
Astfel, a fost constituită Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, condusă de Florin Iordache, comisie în care au fost modificate cele trei legi ale justiţiei – statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judecătorească şi cea privind organizarea CSM. Această comisie a dezbătut şi punerea în acord a prevederilor Codului penal, de procedură penală, cu directiva europeană privind prezumţia de nevinovăţie.
O altă comisie constituită de Parlament este cea de anchetă pentru clarificarea aspectelor ce ţin de desfiinţarea fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie, condusă de senatorul Şerban Nicolae. Membrii acestei comisii au întreprins şi vizite la sediul unde este depozitată arhiva SIPA.
Comisia specială de anchetă pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial, condusă de deputatul PSD Oana Florea, a audiat, pe parcusul celor două sesiuni, mai multe persoane, întocmind un raport preliminar în care se arată că sunt indicii că s-ar fi fraudat prezidenţialele din 2009. Procurorul şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, deşi a fost chemată de mai multe ori la comisie, a declinat toate invitaţiile.
Comisia de anchetă privind activitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, condusă de Iulian Iancu, precum şi comisiile speciale comune referitoare la celebrarea Centenarului Marii Uniri şi a Războiului pentru întregirea Neamului, respectiv la coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019 au fost, de asemenea, constituite în acest an.
* Parlamentul a adoptat, în acest an, o moţiune de cenzură, în urma căreia Guvernul Sorin Grindeanu a fost demis, în schimb, a respins două moţiuni de cenzură, una fiind îndreptată împotriva Guvernului Mihai Tudose.
La începutul primei sesiuni parlamentare, în luna februarie, parlamentarii PNL şi USR au depus moţiunea de cenzură intitulată „Guvernul Grindeanu – Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul în România”, aceasta fiind respinsă de Parlament.
La sfârşitul acestei prime sesiuni, în luna iunie, încă o moţiune de cenzură a fost iniţiată împotriva Guvernului Grindeanu, de această dată depusă de PSD şi ALDE. Moţiunea de cenzură intitulată „România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor” a fost adoptată, iar Guvernul Grindeanu a fost demis.
PNL şi USR au depus, în a doua sesiune parlamentară, o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Tudose, intitulată „PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă”, care a fost respinsă de Parlament.
* Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a validat-o pe Doina Gradea pentru funcţia de preşedinte-director general interimar al Societăţii Române de Televiziune. De asemenea, fostul premier Sorin Grindeanu a fost validat pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.
* Parlamentul a adoptat, tot în şedinţă comună, Codul de conduită al deputaţilor şi senatorilor. Potrivit Codului de conduită, în exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului şi au obligaţia să acţioneze cu onoare şi disciplină, ţinând cont de principiile separaţiei puterilor în stat, transparenţei, probităţii morale, responsabilităţii şi respectării reputaţiei Parlamentului.
* La finalul anului, înainte de Crăciun, parlamentarii au adoptat, în ritm accelerat, proiectul de buget şi cel al asigurărilor sociale de stat pe 2018.
AGERPRES