imbracati, caini nervosi, carute cu numere de Germania ori vaci lenese. Adultii ii gasesti fie pe camp, fie trebaluind ineficient prin curtea plina de vechituri, fie, mai sigur, prin carciumile al caror numar l-a depasit de mult pe cel al magazinelor. Din patru in patru ani, cate o luna, primavara si toamna, aceasta atmosfera patriarhalo-dezolanta se schimba. Politicienii, mai mici sau mai mari, isi aduc aminte ca au nevoie ca de aer de voturile taranilor. si incearca sa le obtina. Prin orice mi
imbracati, caini nervosi, carute cu numere de Germania ori vaci lenese. Adultii ii gasesti fie pe camp, fie trebaluind ineficient prin curtea plina de vechituri, fie, mai sigur, prin carciumile al caror numar l-a depasit de mult pe cel al magazinelor. Din patru in patru ani, cate o luna, primavara si toamna, aceasta atmosfera patriarhalo-dezolanta se schimba. Politicienii, mai mici sau mai mari, isi aduc aminte ca au nevoie ca de aer de voturile taranilor. si incearca sa le obtina. Prin orice mijloace.Cum campanie fara afise nu s-a mai vazut, stalpii, gardurile, dar si geamurile bufetelor ori ale cooperativelor sau, in Banat, autobuzele care fac legatura intre sate sunt invadate de postere ale candidatilor. Politicienii locali, mai ales cei ai PSD, au inceput sa foloseasca si bannerele suspendate deasupra soselei, ba unii mai cu dare de mana si-au comandat chiar si panouri ca ale colegilor de la oras. Nu le mai sunt straini taranilor nici fluturasii care ii indeamna sa aleaga un partid sau altul. In Brasov, s-au distribuit chiar si ziare de campanie, iar in Oltenia, dar nu numai aici, politicienii, fie ca apartin partidului de guvernamant, fie ca fac parte din opozitie, strabat ulitele cu masini dotate cu megafoane puternice si incearca sa-i convinga pe localnici ca ei sunt cei mai buni.Sarbatorile campenesti, prilejuite de diverse evenimente din viata satelor, au constituit rampe de lansare, mai ales pentru candidatii PSD si UDMR. In Dolj, au fost organizate, printre altele, sarbatoarea bujorului, sarbatoarea Gurbanului, sarbatoarea salcamului, in timp ce in comunitatile unguresti din Ardeal sunt la mare cautare spectacolele de muzica populara ori moderna, cele umoristice sau intrunirile in care se evoca personalitati maghiare.Nici investitiile primariei demarate sau, dupa caz, finalizate – coincidenta – chiar in timpul campaniei electorale nu sunt o raritate. De exemplu, in comuna doljeana Piscu Vechi s-au dat in folosinta piata si noul sediu al primariei, dotat cu un sistem informatic performant, iar firmele de drumuri din intreaga tara lucreaza in aceste zile la capacitate maxima.Desi de cele mai multe ori mai saracacioase, metodele de campanie pomenite mai sus par cat de cat similare celor folosite in mediul urban. Afisele, pliantele, spectacolele ori inaugurarile pe ultima suta de metri, toate fac parte si din arsenalul candidatilor pentru primariile orasenesti. Dar asemanarile se cam opresc aici. Sociologul si politologul Alina Mungiu-Pippidi spune ca, „la tara, campania e ca si cum n-ar exista. Uneori, ma intreb de ce mai are loc… Puterea controleaza totul: fondurile, cladirile, logistica, functionarii.” La randul sau, Cristian Parvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia, spune ca „exista diferente majore intre sat si oras, sau mai precis, intre campania din sate si din orasele mici si cea din orasele medii si mari”. In primul rand, la tara, cele mai mari sanse le are campania electorala directa, din poarta-n poarta (varianta samanatorista a lui door to door). Apoi, tobosarul satului joaca un rol foarte important in multe localitati, iar cei care doresc sa intalneasca un numar mare de alegatori trebuie sa mearga musai la biserica ori sa invite o personalitate politica de la centru. In Timis, de exemplu, au vizitat cateva comune democratul Cozmin Gusa si liberalul Theodor Stolojan. „In plus, in mediul rural, dar si in micile comunitati urbane, se foloseste pe scara larga mita electorala”, explica Parvulescu. Desi e considerat infractiune, procedeul e din ce in ce mai raspandit, mai ales ca, pana acum, birourile electorale sesizate in astfel de cazuri au evitat sa ia masuri. La Busteni, de pilda, un candidat a distribuit, prin intermediul prietenilor, faina, malai si ulei alegatorilor, iar in Mures este la moda printre politicieni sa ia la rand barurile, in fiecare seara, si sa faca cinste consatenilor.Apoi, presiunile impotriva contracandidatilor sunt mult mai mari la tara. sefii organizatiei PD Iasi, Petru Movila si Constantin serban, sustin ca reprezentantii PSD au incercat sa-l atraga pe candidatul democrat la primaria comunei Vladeni, Constantin Gimiga, in randurile partidului de guvernamant.Pentru ca banii vin de la centru, in mediul rural se practica in numeroase cazuri si santajul. In functie de problemele din fiecare localitate, oamenilor li se promit fonduri de „la judet” pentru rezolvarea acestora. „Votati pentru candidatul nostru si vin banii. Votati altfel si nu vedeti un leu”, pare a fi un slogan foarte indragit de social-democratii timiseni. si pasiunile sunt deseori mai puternice la sat, astfel ca nu rare sunt cazurile in care rivalitatile politice devin violente. In comuna ieseana Horlesti, de pilda, candidatul PSD la functia de primar a fost batut de sotul contracandidatei PD.
CaT COSTa CAMPANIA LA tARa
· Afisele si pliantele, tiparite in tiraj mai mic, sunt ceva mai scumpe decat pentru candidatii de la oras (circa un milion de lei/100 afise sau doua milioane de lei/1.000 pliante)
· Banner – 1,5-2 milioane lei/bucata
· Masina cu megafoane – 100.000 – 200.000 de lei/ora plus benzina
· Tobosarul satului – 200.000-400.000 de lei/zi
· Instalatie de sonorizare – 3-4 milioane de lei/zi
· Artisti de mana a doua (muzica populara sau usoara) – 100-200 de euro/concert
· „Un rand” intr-un local satesc – cateva sute de mii de lei.
CUM E OCOLITa LEGEA ELECTORALa
Daca nu vrea sa scoata bani din buzunar sau daca vrea sa cheltuiasca mai mult decat ii da voie legea (plafonul e de 56 de milioane de lei pentru candidatul la functia de primar al unei comune si de 5,6 milioane pentru cel care vrea sa ocupe un scaun de consilier), un politician ar trebui sa stie cateva metode des folosite in aceasta campanie electorala.
· Primarii in functie folosesc orice ocazie pentru a organiza ceremonii pe bani publici. Ziua Europei, de exemplu, a fost sarbatorita, pe 9 mai, in mai toate comunele din Romania. Desigur ca pe scena nu se poate amplasa nici un semn electoral, dar locuitorii trebuie sa stie foarte clar cine le-a oferit spectacolul, iar in multime se pot distribui materiale promotionale.
· Asfaltarea unei strazi, renovarea unei scoli ori introducerea retelelor de gaze ori apa, chiar daca sunt finantate cu bani de la buget ori obtinuti de la Uniunea Europeana, pot fi incepute ori inaugurate exact inainte de alegeri. Desigur, cu tot tam-tam-ul de rigoare.
· Cu putin timp inainte de alegeri, primaria poate sa organizeze excursii la o statiune din apropiere. Se procedeaza astfel incat sa ia parte cat mai multi localnici, care trebuie sa stie clar ca se plimba gratis datorita unui anumit candidat.
· Cei angajati pentru a face diverse servicii candidatului trebuie sa-i fie ori datori (de exemplu, salariatii primariei ori alti bugetari din localitate, in cazul edilului in functie, care pot fi folositi in timpul programului), ori sa fie platiti la negru, pentru a nu umfla capitolul cheltuieli.
· si telefoanele, copiatoarele ori benzina institutiilor locale sunt utilizate cu succes in campania electorala a actualilor primari.
· Chiar daca, teoretic, e pedepsita cu inchisoarea, mita electorala se practica si poate lua forme foarte subtile. Cine poate fi condamnat pentru ca le face cinste rudelor, prietenilor si cunoscutilor intr-un bar (intamplator, el ii cunoaste pe toti clientii localului respectiv)? Ori ca vrea sa-si ajute, cu cate ceva de mancare, vecinii (in aceasta categorie putand intra lejer jumatate de sat)?
Informatiile din tara au fost furnizate de colaboratorii nostri: RAMONA OLARU – Craiova, CRISTIAN TEODORESCU – Tg. Mures, MaLIN BOT – Timisoara, MIHAI POPA – Iasi si RaZVAN POPA – Brasov.