Există și sectoare în care măsurile și controalele statului din ultimii ani au început să dea roade. Industria țițeiului este una dintre ele, dar și aici taxarea excesivă lasă încă ispite și portițe deschise evazioniștilor
Promovarea și aplicarea unor măsuri necesare descurajării evaziunii în domeniul produselor petroliere, coroborată cu intensificarea controalelor statului au dus la o mai bună colectare. Totuși, o bună parte din creșterea încasărilor bugetare vine din taxare. Mai mult de jumătate din prețul unui litru de benzină reprezintă taxe, care sunt vărsate de marii jucători de pe piața românească în conturile statului.
Efect de bumerang
Una dintre taxele des majorate este acciza, care a fost crescută an de an, iar din aprilie 2014, Guvernul a introdus și supraacciza de 7 eurocenți, care a avut ca efect scumpirea carburanților cu 41 de bani/litru. Efectul imediat la buget nu a fost însă de creștere a încasărilor, ci de scădere, întrucât s-a redus consumul. În trimestrul II al acestui an, încasările din accizele la carburanţi au fost mai mici cu 387 de milioane de lei față de primele trei luni, când s-au încasat 2,55 miliarde de lei.
citiți și: Cum vindecăm EVAZIUNEA, cancerul economiei?
citiți și: Banii din industria alcoolului, diluați de taxe
citiţi şi: Scade taxa, dar evaziunea rămâne. Cine este de vină?
citiți și: Contrabanda la ţigări fură 500 mil. euro din buget
Acum, consumul își revine ca urmare a prăbușirii cotației internaționale a țițeiului la sub 60 de dolari/baril. În prezent, un litru de benzină costă puțin peste 5 lei și ar putea să scadă sub acest prag, dacă se menține trendul cotației petrolului. Revenind la sistemul de taxare, Dragoș Pătroi, consultant fiscal, spune că „un nivel prohibitiv al accizelor – indiferent de sectorul în care se aplică – nu va face decât să creeze o marjă de manevră și de acțiune suplimentară pentru evazioniștii de profesie. Prin eludarea obligațiilor fiscale, aceștia și le însușesc practic sub forma unui profit ilegitim și nelegal. În aceste condiții, agenții economici de bună credință sunt scoși din joc, din cauza unei competiții economice profund viciate și, implicit, a unui mediu concurențial inechitabil.“
Potrivit lui Pătroi, mai sunt multe de făcut în vederea circumscrierii fenomenului evazionist din domeniu în niște limite mai reduse decât în prezent. „În primul rând, este nevoie de întărirea supravegherii în cazul deplasării produselor accizabile în regim suspensiv, în special prin reducerea termenului de primire al documentului administrativ de însoțire (DAI) certificat, precum și o reglementare mai strictă pentru importul și achiziția intracomunitară a acestor produse, prin accizarea lor exclusiv la frontieră, la intrarea în țară“, spune Dragoș Pătroi.
Cum a scăzut evaziunea
În primul rând, evaziunea a fost redusă ca urmare a implementării unui nou regim de autorizare (începând cu decembrie 2009) a operatorilor și a comercianților în sistem en-gross și en-detail. O contribuție importantă a avut-o modificarea legislației antrepozitului fiscal pentru depozitarea produselor accizabile. Mai exact, posibilitatea autorizării ca și antrepozit fiscal de depozitare numai în cazul producătorilor și, într-o oarecare măsură, al importatorilor.
Mai mult, controalele desfășurate de Direcția Generală Antifraudă Fiscală, în primul an de activitate (Direcția a fost înființată în decembrie 2013 – n.red.), au condus la „descoperirea“ unei sume totale de 221 milioane de euro. Această valoare reprezintă suma cumulată a prejudiciilor, amenzilor şi confiscărilor în domeniul produselor accizabile. „Au fost efectuate 2.079 de acţiuni de control vizând producerea, depozitarea şi comercializarea produselor energetice, cu precădere uleiuri minerale care pot fi utilizate drept carburanţi auto, alcool şi băuturi alcoolice, tutun şi produse din tutun“, se menționează în comunicatul Direcției remis zilele trecute.
Dezvăluiri importante au fost făcute în ultimii ani și de DIICOT, care a trimis în instanță zeci de persoane care s-au constiuit ca grupuri infracționale specializate în evaziune fiscală. „Fraudarea bugetului nu ar fi fost însă posibilă fără existenţa unui palier de protecţie format chiar din reprezentanţi ai autorităţilor statului cu atribuţii pe linia supravegherii, controlului şi monitorizării activităţii desfăşurate de inculpaţi, sub o aparenţă de legalitate“, se arată într-un comunicat DIICOT din vara acestui an.
Un nivel prohibitiv al accizelor, indiferent de sectorul în care se aplică, nu va face decât să creeze o marjă de manevră și de acțiune suplimentară pentru evazioniștii de profesie.
Dr. Dragoș Pătroi,
consultant fiscal