Evaziunea fiscală în industria alcoolului este estimată la 50% de Consiliul Fiscal şi la 90% de reprezentanții din domeniu. Care sunt cauzele şi cât poate interveni guvernul?
Evaziunea fiscală a fost inclusă pe lista vulnerabilităţilor la adresa siguranţei naţionale încă din 2010. Deşi au trecut patru ani, în care declaraţiile acide ale guvernanţilor nu au lipsit, nevoia de bani a bugetului este, în continuare, acoperită prin majorări de taxe, în timp ce combaterea efectivă a fenomenului bate pasul pe loc. În acest an, de exemplu, a fost destructurată o singură reţea infracţională în domeniul alcoolului, deşi această industrie este catalogată ca una dintre cele mai tentante pentru evaziune.
Cauzele principale ale evaziunii mari în zona alcoolului sunt taxarea foarte ridicată – accizele sunt 11 euro la un litru de alcool pur –, consumul mare, dar şi lipsa unor controale serioase. Guvernul ar trebui să dubleze impozitarea cu acţiuni dure de control care să descurajeze evaziunea, or potrivit patronatelor din domeniu, pe măsură ce accizele au crescut, evaziunea a înflorit. Mai în glumă, mai în serios, preşedintele patronatului GARANT, Romulus Dascălu spune că principalele trei cauze care au dus la creșterea evaziunii sunt: guvernul, guvernul și guvernul. „Prin taxarea excesivă din 2013, când guvernul a mărit acciza de la 750 euro/hectolitru la 1.000 euro/hectolitru, evaziunea a explodat“, declară el.
Citiți și: Cum vindecăm EVAZIUNEA, cancerul economiei?
Potrivit lui Dascălu, mai sunt doar câteva companii care plătesc accize, astfel că încasările la buget sunt reduse. „Colectarea este dezastruoasă, iar când fac această afirmație mă bazez pe faptul că banderolele emise în primele șase luni din 2014 sunt cu 50% mai puține decât în perioadă similară a anului trecut“, explică acesta, arătând că, în anul 2001, în România se utilizau 600 de milioane de banderole, iar anul trecut doar 80 de milioane.
Şpaga merge bine cu alcool
Garant numără peste 20 de producători de alcool care estimează eludarea taxelor la peste 90% din piață. Aceeaşi estimare face şi Nawaf Salameh, CEO Alexandrion Group. În opinia sa, prevederea din Codul fiscal care permite producţia a 250 de litri de alcool pentru consum fără accizare este o portiţă pentru evaziune de care profită grupurile infracţionale. În plus, calitatea produselor este îndoielnică şi riscantă pentru sănătatea publică. El crede că o măsură de prevenire a evaziunii este vânzarea băuturilor alcoolic
"Am semnalat autorităţilor că 90% din producţia de alcool din România scapă de procesul legal de fiscalizare".
Nawaf Salameh, CEO Alexandrion Group
Colaborarea cu Ministerul Finanţelor, instituţie care gestionează atât politica de taxare, cât şi controlul, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) este, însă, inexistentă. Deşi mediul de afaceri a încercat, de mai multe ori, să dezbată situaţia, s-a lovit de dezinteres. „În Ungaria, transportul de alcool se urmărește cu GPS, la noi se fac exporturi fictive (apă în locul alcoolului) către Bulgaria și se încasează ilegal TVA“, susține președintele GARANT. El a mai precizat că în vamă, mai ales la granița cu Bulgaria, șpaga este cea care dictează. „Din sursele noastre, șpaga în vamă este de 70.000-80.000 de euro pe cisternă. Noi am propus nenumărate soluții pentru controlul și reducerea evaziunii, dar autoritățile nici nu vor să audă“, spune Dascălu.
Din consumul de 200 milioane de litri de alcool pe an, din România, doar 10% este taxat, susţine şi preşedintele Alexandrion. Cea mai mare parte a alcoolului este produsă în gospodării: ţuică, palincă, rachiuri. În total, înseamnă 120-140 milioane de litri, din care doar un procent trece şi pe la ANAF, spune Nawaf Salameh.
Pe lângă evaziune, calitatea este o altă mare problemă. Mitul ţuicii sau al rachiului de casă este demontat de patroni. „Ca să se producă 200 de milioane de litri de alcool din fructe, cât este consumul din România, ar fi nevoie de o suprafaţă cultivată cu pomi fructiferi de 233.000 de hectare. Este evident că cea mai mare parte a acestui alcool este făcut din chimicale“, consideră CEO-ul companiei Alexandrion, liderul pieței alcoolului din România.
Evaziune la cazan
„Cred că sunt peste 100.000 de cazane la ora actuală în România. Problema nu e la cei care produc pentru consumul casnic, ci la cei care, săptămânal, scot pe piață tone de alcool produs în condiții improprii și cu efecte năucitoare asupra populației“, adaugă Dascălu, dând ca exemplu cazul de anul trecut din Bihor, când au murit 30 de persoane după ce au consumat afinată făcută cu alcool metilic.
Citiți și: FISCUL VA PIERDE LUPTA cu evaziunea fiscală
El a mai declarat că la începutul anului viitor patronatul, împreună cu alți mari producători, vor să dea în judecată statul român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice și Guvernul României. „Ne vom adresa curții de arbitraj împotriva statului pentru dezastrul făcut în piața alcoolului din România“, a precizat Romulus Dascălu. Din toată piaţa alcoolului, cea mai mare evaziune are loc la produsele intermediare – vermuturi, florio, lichioruri. Accizele pentru băuturi intermediare au crescut cu 250%, la 1 iulie 2010. Din această cauză, producţia fiscalizată aproape a dispărut, contractându-se cu 97%.
"În fiecare lun
Romulus Dascălu, preşedinte GARANT
„În cazul produselor intermediare, evaziunea este foarte mare, în acest moment ea crescând foarte rapid în urma creşterii accizei de la 51,08 euro/hl la începutul anului 2009, la 165 euro/hl în 2011, acest lucru conducând la o prăbuşire a veniturilor din accize la această categorie de la 101,44 milioane lei în 2008 la rambursări nete de accize în 2012, pentru ca în 2013 să se înregistreze venituri de doar 1,53 milioane lei“, se arată şi în raportul anual al Consiliului Fiscal. Mai mult, sursa citată constată că, în ciuda creşterii foarte rapide a accizelor la toate produsele alcoolice, începând cu 2007, veniturile colectate au crescut foarte puţin în acelaşi interval.
Studiu de caz: Cum se face evaziune?
- Luna trecută, 80 de inspectori antifraudă, 60 de inspectori vamali, poliţişti, jandarmi au făcut 110 percheziţii domiciliare în nouă judeţe şi Bucureşti într-un caz de evaziune fiscală cu alcool. Acţiunea a avut loc după ce, timp de jumătate de an, inspectorii antifraudă au investigat şi stabilit existenţa unui grup infracţional organizat în domeniul alcoolului.
- Circuitul economic evazionist de mare amploare avea ca scop denaturarea ilicită a alcoolului produs de Marex Brăila şi livrarea lui sub formă de alte produse (alcool sanitar, loţiuni cosmetice, soluţie de spălat parbriz) printr-un lanţ de societăţi comerciale şi hipermarketuri, evitând, astfel, plata accizelor. După livrare, comercianţii renaturau ilicit produsele prin filtrări succesive şi le vindeau ca băuturi alcoolice.
3.600 de dosare pentru evaziune fiscală în care s-a dispus începerea urmăririi penale existau la jumătatea acestui an
Taxare versus control
Fenomenul este previzibil atâta timp cât teoria fiscală arată că o creştere de taxe peste nivelul de suportabilitate al plătitorilor se converteşte în evaziune. În contrapartidă, micşorarea taxelor nu se traduce automat în diminuarea evaziunii, demonstrând că este esenţial rolul guvernului în controlul producătorilor şi al comercianţilor. Un exemplu în acest sens este industria morăritului şi panificaţiei – pe care Capital îşi propune să o abordeze alături de alte industrii alimentare în următoarea ediţie – unde, în ciuda scăderii TVA de la 24 la 9%, evaziunea a rămas constantă.