ca Ceausescu, sa scape tara de „jugul capitalist“, si guvernantii ultimilor ani s-au dorit campioni la reducerea datoriei, inainte de a rezolva alte probleme esentiale.Romania se pregateste sa devina, peste nici doi ani, membra intr-un club de tari in care proprietatea nu este „un moft“, unde infrastructura rutiera inseamna autostrazi, si nu sosele peticite in fiecare an, problemele de mediu trebuie rezolvate rapid, iar varsta pensionarii nu inseamna certitudinea unor venituri de mizerie. Pana acum, la noi nu s-au gasit insa suficienti bani nici pentru a restitui toate proprietatile confiscate de comunisti, nici pentru investitiile necesare reducerii poluarii, nici pentru mai mult de 300 de kilometri de autostrada si nici pentru a reforma sistemul public de pensii, astfel incat contributiile sa poata fi transferate treptat catre fonduri private. In schimb, Romania sta mai bine decat alti candidati UE, si chiar decat unii dintre noii membri, la capitolele deficit bugetar sau datorie publica, ambele diminuate mult sub nivelurile minime impuse in Uniune. Astfel, anul acesta datoria publica ar urma sa fie redusa spre 16% din PIB, de la circa 20% in prezent (nivelul minim este de 60%), iar deficitul bugetar va cobori sub 0,7% din PIB (minimumul impus este 3%). Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, avertizeaza ca aceste supraperformante ar putea conta insa mai putin decat lipsa de pregatire in domeniile enuntate mai sus. Tot el sugereaza Executivului si sursa de bani necesari reformelor dificile: banii din privatizare, directionati in prezent catre plata datoriei publice. In schimb, am putea sa renuntam la a diminua datoria externa, ajunsa oricum la un nivel extrem de redus. „O datorie publica spre 16% din PIB ar fi un nivel mult prea mic, in conditiile intarzierilor majore in restructurarea economiei romanesti. Romania nu a mai iesit de mult nici pe pietele internationale de capital. „Ne uita lumea“, spune Isarescu. In opinia sa, Guvernul ar putea sa acopere nevoile curente printr-o emisiune de bonduri pe pietele externe si sa utilizeze fondurile din privatizari pentru proiecte majore: restituirea proprietatilor, pensile private, protectia mediului sau infrastructura. Ministrul finantelor, Ionut Popescu, si secretarul de stat Dragos Neacsu au declarat recent, la reuniunea BERD de la Belgrad, ca incearca sa obtina acordul FMI pentru inregistrarea fondurilor din privatizare intr-un fond special destinat programelor de restructurare.Deocamdata, pentru acestea banii lipsesc, desi bugetul are excedent primar. Pentru „mediu si ape“, spre exemplu, de la bugetul de stat s-au cheltuit in primul trimestru al anului doar 366 miliarde de lei, cu 171 miliatrde de lei mai putin decat in perioada similara a anului trecut. Si cheltuielile pentru „servicii de dezvoltare publica si locuinte“ s-au redus in acelasi interval cu peste 780 miliarde de lei, iar cele pentru transport si comunicatii, cu peste 120 miliarde de lei. De asemenea, persoanele care nu si-au putut recupera in natura proprietatile imobiliare nationalizate au asteptat sa fie despagubiti de stat nu cu bani, ci cu actiuni la diverse companii, mai mult sau mai putin profitabile. Toate aceste sume palesc insa in fata deficitului de un miliard de euro care va trebui acoperit la sistemul public de pensii atunci cand se va permite persoanelor mai tinere de 40 de ani (obligatoriu pana la 35 de ani) sa ia o parte din contributii si sa le transfere catre fonduri private. Reforma a fost de mai multe ori amanata pana acum, guvernantii temandu-se ca „golul de venituri“ creat la sistemul public va afecta platile pentru pensionarii existenti. Un astfel de deficit nu va putea fi, insa, finantat fara a se apela la imprumuturile externe si fara a creste datoria publica. Loc pare a fi destul. Pana la sfarsitul anului 2005, platile scadente in contul datoriei publice externe insumeaza in prezent 1.114 milioane euro, cu aproape 800 de milioane de euro sub nivelul platilor scadente in decembrie 2001, pentru intregul an 2002.
Tot mai putin de plata la datoria publica externa
Incepand din anul 2002, statul roman a avut de platit sume din ce in ce mai mici in contul imprumuturilor externe pe care le-a contractat direct sau pe care le-a garantat prin Ministerul Finantelor. Pana in 2005, platile scadente valabile la inceputul anului s-au diminuat cu circa o treime. In acelasi interval, insa, rezervele valutare ale Bancii Nationale au crescut de aproape zece ori.
