Recesiunea nu alege. Companii cu o istorie de multe decenii sau unele înfiinţate de câţiva ani au fost silite, începând din toamna lui 2008, să renunţe la o bună parte din angajaţi.
Oficial, în septembrie 2008, în România erau înregistraţi 353.000 de şomeri. Un an mai târziu, numărul lor urcase la 625.000. Eugen Preda, directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), a afirmat că cea mai mare parte a celor fără loc de muncă provine din disponibilizări colective. Cele mai afectate de acest fenomen au fost, în primul an al crizei economice, companiile din producţia de bunuri de folosinţă îndelungată şi cele din construcţii.
„Vă daţi seama ce şanse minime de reangajare au aceşti oameni, mai ales dacă locuiesc într-un oraş mic sau mediu şi au fost concediaţi simultan cu alte câteva sute de persoane“, spune Mariana Câmpeanu, fost ministru al muncii. Ea crede că autorităţile ar fi trebuit să lanseze programe prin care să încurajeze înfiinţarea de mici companii în agricultură, dar şi în alte domenii, ca serviciile şi industria uşoară, care să absoarbă excedentul de forţă de muncă.
Până ce statul va lua şi alte măsuri în afară de plata ajutoarelor de şomaj, sute de mii de oameni care au rămas fără servici în ultimele 12 luni au de ales între supravieţuire la limită şi migrare, după caz, în mediul rural, în oraşele mari sau peste hotare.
Nici jobul la stat nu mai e chiar sigur
Proprietarul companiei Rulmenţi Bârlad a dat afară, în primăvară, peste un sfert din forţa de muncă. „Noi am propus sindicatelor cifra de 1.000 de salariaţi, însă, în final, ne-am oprit la un număr de 850 de angajaţi“, a explicat cum au decurs negocierile Corneliu Pricope, directorul tehnic al firmei. El a mai spus că, ţinând cont că 85% din activitatea companiei depinde de piaţa externă, situaţia de la Rulmenţi SA „nu este prea roz“. Măsura concedierilor colective a fost luată după ce, iniţial, programul de lucru a fost redus de la opt la şase ore.
Una din cele mai importante concedieri colective a avut loc la Minprest SA Rovinari, unde a plecat în şomaj în această vară o treime din salariaţi (450 de persoane). „Beneficiarii noştri din minerit şi energie ne-au comunicat de la 1 aprilie că reduc toate contractele cu 40%, din toamnă existând posibilitatea unor noi reduceri“, a explicat decizia Ion Dragu, directorul societăţii. El a declarat, pentru Mediafax, că disponibilizările ar fi trebuit să aibă loc mai repede, „însă legea ne obligă să parcurgem anumite etape pe parcursul a circa 100 de zile“.
Nici aparatul bugetar şi nici firmele de stat nu au fost ocolite de concedieri. Peste 7.800 de persoane vor fi trimise în şomaj până la sfârşitul anului prin restructurarea celor 223 de agenţii guvernamentale, anunţa, în urmă cu circa o lună, consilierul de stat al premierului, Cătălin Baba (recent numit în funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei). Lor li se vor adăuga, tot până la sfârşitul lui 2009, peste 5.400 de angajaţi din companiile şi regiile autonome subordonate Ministerului Economiei.
Printre cele mai afectate structuri publice se numără Regia Naţională a Pădurilor Romsilva. Directorul general Florian Munteanu explica necesitatea trimiterii în şomaj a peste 980 din cei 20.370 de angajaţi prin faptul că o parte din pădurile administrate au revenit la vechii proprietari, dar şi prin reorganizarea unor activităţi la nivelul Regiei.
Disponibilizările nu dau semne că au de gând să se oprească. Potrivit ANOFM, până la sfârşitul anului vor fi concediate colectiv peste 20.000 de persoane. De exemplu, o fabrică de îngheţată din Jimbolia, Ice Dyp Balas, va renunţa la circa 450 de angajaţi, iar Calzaturificio Torre SRL va da afară 379 de persoane. Şi RAAL Bistriţa va renunţa, din lipsă de comenzi, la trei sute de salariaţi. Dar un adevărat val de disponibilizaţi ar putea produce CFR – în total, circa 9.000 de persoane.
