Numit Bay du Nord și susținut de ani de zile de gigantul norvegian Equinor, acesta va face posibilă exploatarea unui zăcământ situat la peste o mie de metri adâncime și la 500 de kilometri de coasta Newfoundland. Punerea în funcțiune este programată pentru 2028.

Va fi a cincea platformă petrolieră de acest gen din Canada. Aceasta va permite extragerea a aproximativ 300 de milioane de barili de petrol pe parcursul a treizeci de ani, potrivit companiei, conform lemonde.fr

„Proiectul de dezvoltare Bay du Nord poate merge înainte, sub rezerva unora dintre cele mai stricte condiții de mediu impuse vreodată, inclusiv cerința istorică de a obține ‘neutralitatea față de carbon’ până în 2050”, a declarat ministrul, fost activist pentru climă, într-un comunicat de presă.

Proiectul nu este susceptibil să provoace efecte negative semnificative asupra mediului

Potrivit unei evaluări de mediu cuprinzătoare, proiectul nu este susceptibil să provoace efecte negative semnificative asupra mediului, a adăugat el. „Lumea mai are nevoie de petrol”, a spus apoi la Radio Canada cel care fusese ales pentru portofoliul de ministru al Mediului, în octombrie 2021, de Justin Trudeau, pentru trecutul său de activist.

Anunțul a provocat imediat reacţii vehemente ale grupurilor ecologiste. „Aprobarea Bay du Nord este un alt pas către un viitor de netrăit”, a răspuns Julia Levin, de la Environmental Defence, și o „palmă pentru climatologi, comunitățile din Canada și din întreaga lume afectate de criza climatică”.

Pentru Greenpeace, această decizie este „triumful” politicilor care doar „agravează criza climatică și dependența globală de combustibilii fosili care ard planeta” .

Aceste organizații amintesc că secretarul general al Națiunilor Unite (ONU), Antonio Guterres, a calificat drept „nebunie” dependența persistentă de combustibilii fosili, o „dependență care ne conduce către distrugerea colectivă”.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului Interguvernamental de Experţi în Schimbări Climatice (IPCC), pentru a respecta o creștere a temperaturilor limitată la +1,5°C, utilizarea cărbunelui fără captarea carbonului (o tehnologie imatură la scară mare) ar trebui să fie complet oprită și utilizarea de petrol și gaze redusă cu 60% și, respectiv, 70% până în 2050 față de nivelurile din 2019.

Mai multe partide politice au denunțat și această decizie a guvernului canadian, în special Noul Partid Democrat (NDP, stânga), aliat în Parlamentul de la Ottawa al liberalilor lui Justin Trudeau. „Arată exact ce este în neregulă cu acest guvern. Ei își ascultă prietenii din industria petrolului și gazelor în loc să asculte specialiştii climatologi”, a denunţat Laurel Collins, purtător de cuvânt al NDP în materie de mediu.

În ceea ce privește Blocul din Québéc, al treilea partid parlamentar din țară, acesta consideră că, acum, Canada „își confirmă poziția nefastă în lupta împotriva schimbărilor climatice” și că această decizie „sună clopoțelul credibilității” ministrului Mediului.

Dilema a fost de așa natură pe acest proiect, încât decizia a fost amânată de două ori în ultimele luni, mai ales că Justin Trudeau a fost adesea criticat în ultimii ani pentru deciziile sale legate de sectorul petrolier, în special pentru că a naționalizat, în 2018, o conductă. El și-a asumat angajamente puternice privind clima în timpul ultimei campanii electorale și a spus, în octombrie 2021, că trebuie să „ne asigurăm că industria petrolului și gazelor nu își mai crește emisiile și începe să le reducă”.