a ne scapa de traditionalele inundatii, acestea prefera sa-si paseze problema sau sa dea vina pe clima si pe inaintasi. Atunci cand ploua bine mai mult de o ora, ceea ce se intampla cam o data pe luna, pe bucuresteni nu ii apuca melancolia. Ci de-a dreptul groaza. Pentru inceput, la traficul si asa imposibil se adauga alte si alte masini. Unul cate unul, canalele, ce au sorbit insetate primele suvoaie, dau semne ca nu mai pot. si apar primele balti. Intai langa rigola. Dupa aceea, pe intreaga st
a ne scapa de traditionalele inundatii, acestea prefera sa-si paseze problema sau sa dea vina pe clima si pe inaintasi. Atunci cand ploua bine mai mult de o ora, ceea ce se intampla cam o data pe luna, pe bucuresteni nu ii apuca melancolia. Ci de-a dreptul groaza. Pentru inceput, la traficul si asa imposibil se adauga alte si alte masini. Unul cate unul, canalele, ce au sorbit insetate primele suvoaie, dau semne ca nu mai pot. si apar primele balti. Intai langa rigola. Dupa aceea, pe intreaga strada. Apoi, acopera si trotuarele. si, ultimul pas, intra in curti si in case.
„Avem o canalizare invechita, cu tuburi prea mici, care nu mai fac fata unui oras in plina dezvoltare. De asemenea, exista zone in care apa refuleaza pentru ca structurile sunt sub nivelul Dambovitei”, explica primarul general Traian Basescu. „Sistemul dateaza de 30 – 50 de ani si rezista pana la 10 litri/mp pe ora. Cand se depasesc aceste valori, ati vazut ce se intampla”, detaliaza directorul general al Agentiei de Reglementare a Nivelelor de Servicii Apa Canal Bucuresti (ARBAC), Adrian Cristea.
Conform contractului de concesiune incheiat intre municipalitate si Vivendi, canalizarea orasului este in grija societatii Apa Nova Bucuresti (ANB). Aceasta este responsabila pentru intretinerea sistemului actual, in principal a gurilor de evacuare, dar si pentru anumite lucrari, cum ar fi extinderea retelelor sau realizarea unor statii de epurare performante. Cu toate acestea, investitiile majore, cum ar fi redimensionarea sistemului de canalizare, sunt in mare parte inca in ograda municipalitatii. De aceea, Apa Nova se considera absolvita de orice vina.
„Sistemul de canalizare a functionat la capacitatea maxima. Intensitatea ploii a fost foarte mare, ceea ce a facut ca sa intre sub presiune caseta de evacuare a raului Dambovita (aflata in administrarea Regiei Apele Romane – n.red.)”, se arata intr-un comunicat emis de conducerea societatii dupa ruperea de nori de joi, 11 septembrie a.c. „Apa Nova a intervenit inca din timpul noptii, actionand cu toate motopompele (…) pentru a elimina neplacerile produse de nefunctionarea in conditii satisfacatoare a casetei”, mai spun sefii ANB.
Directorul general al ARBAC spune ca, intr-adevar, Apa Nova si-a facut datoria. „Conform contractului, ei trebuie sa raspunda in termen de 24 de ore la 75% din solicitari. si au facut-o, mai ales ca i-a ajutat si oprirea ploii”, afirma Adrian Cristea.
Nu aceeasi este parerea reprezentantilor RA Apele Romane (RAAR). „Se tot da vina pe caseta de evacuare a apelor aflata sub Dambovita. Intr-adevar, aceasta este astfel dimensionata incat sa preia un debit de maximum 80 mc/s, care a fost depasit. Dar asta nu inseamna ca domnii directori de la Apa Nova sau cei din primarie au scapat de responsabilitate. Pentru ca strazile din Baneasa, pasajul Lujerului ori semafoarele din Doamna Ghica nu au nici o legatura cu caseta”, spune seful Serviciului de Exploatare a RAAR, Petre Marinescu.
Dincolo de aruncat pisica in curtea altuia au aparut si primele solutii. Deocamdata, doar teoretice. „Exista un proiect de hotarare a CGMB prin care se urmareste corectarea executiilor defectuoase din sistemul de canalizare. Este vorba de investitii de circa 122 de milioane de euro, bani care ar putea fi obtinuti, partial, dintr-un credit extern aprobat deja de Banca Europeana pentru Investitii”, a declarat Traian Basescu. El a aratat ca este vorba doar de imbunatatirea situatiei, suma necesara pentru refacerea totala a retelei (circa 2.540 km) fiind de circa un miliard de euro. Intrebat de ce reabilitarea strazilor nu s-a facut in paralel cu inlocuirea sistemului de canalizare, edilul-sef a spus ca, in cadrul programelor cu finantare externa se refac circa 235 km de canale. Greu de spus unde, avand in vedere ca mai toate strazile proaspat asfaltate au fost acoperite, la fel ca celelalte, de ape.
si alte mari orase sufera de aceleasi boli ca Bucurestiul
Bucurestiul nu este singurul oras cu probleme de acest gen. Unele localitati au noroc, deoarece buna gospodarire sau chiar relieful le ajuta sa scape mai repede de surplusul de apa. Printre acestea se numara Brasovul, desi si aici mai exista dificultati, in unele zone, din cauza subdimensionarii canalelor. Multe altele, insa, se bazeaza, la fel ca si Capitala, pe sisteme vechi si ineficiente.
In Timisoara, de pilda, exista circa 400 km de retea de canalizare, din care o parte dateaza dinainte de primul razboi mondial, si o singura statie de epurare, construita in 1912 si extinsa in 1995 printr-un credit de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). La imprumuturi externe au apelat, pentru extinderea si modernizarea sistemelor de canalizare, si municipalitatile din Iasi (1996 – 2002), Cluj (1997) si Constanta (2000 – 2002, anul acesta fiind obtinut un alt imprumut BERD pentru 31 km de conducte si doua statii de pompare). In alte orase, autoritatile sunt pe cale sa obtina finantari: 12 milioane de euro pentru doua cartiere aradene, unde sunt mai mereu probleme atunci cand ploua, ori o co-finantare ISPA – BEI pentru modernizarea statiei de epurare din Craiova.
Problemele retelei bucurestene
– 122 milioane euro – suma necesara in prima instanta pentru eliminarea unor defectiuni si erori de proiectare si constructie din sistemul bucurestean de canalizare;
– Nu este inclusa redimensionarea casetei de evacuare de sub albia Dambovitei, care ar impune investitii masive;
– Zonele cele mai afectate in cazul unor precipitatii abundente sunt cele depresionare, unde e necesara instalarea unor pompe: Floreasca, Fundeni, Plumbuita, Straulesti, Splaiul Unirii;
– Zonele cu cel mai mare risc de infiltratii din canalizare: Giulesti, Crangasi, Orhideelor, Ciurel, Cotroceni, Tineretului, Vacaresti, Mihai Bravu, Vitan, Camil Ressu, Energeticienilor.
Canalizarea in tara
– Cluj – 320 km de canale, din care doar 12% sunt mai noi de zece ani. Reteaua si statia de epurare Gilau au fost extinse cu bani de la BERD;
– Iasi – in ultimii sapte ani a fost extinsa cu 14 km reteaua de canalizare si a fost diminuata poluarea raurilor Bahlui si Prut. Pentru extinderea statiei de epurare s-a obtinut o finantare ISPA de 32 milioane euro;
– Timisoara – 400 km retea de canalizare si o statie de epurare datand din 1912, care a fost modernizata cu finantare externa;
– Constanta – la sfarsitul lui 2002 a fost obtinut un imprumut pentru extinderea cu 31 km a canalizarii in sapte cartiere si constructia a doua statii de pompare.