Canalele navigabile ale lui Ceaușescu, ajutor pentru Ucraina

Canalul navigabil construit în perioada regimului lui Nicolae Ceaușescu a devenit o resursă valoroasă pentru ucraineni.

În anul precedent, mai mult de jumătate din mărfurile transportate prin canal au provenit din Ucraina. Țara a fost nevoită să utilizeze într-o măsură mai mare transportul pe Dunăre din cauza conflictului generat de Rusia.

În cursul anului precedent, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile a înregistrat un volum record de trafic de 51.503.000 de tone capacitate, depășind prognoza inițială pentru anul 2023 cu 27%, scrie ct100.ro.

Această creștere reprezintă o majorare de 34% în comparație cu anul 2022, când traficul înregistrat a fost de 38.518.000 de tone capacitate.

Cele mai importante locuri de destinație pentru mărfurile transportate pe canalele navigabile au fost următoarele:

  • Ucraina – 51%
  • România – 20%
  • Serbia – 17%
  • Austria – 4%
  • Moldova – 4%
  • Bulgaria – 2%
  • Ungaria – 2%

ACN a transmis că printre categoriile de mărfuri transportate pe cele două canale navigabile, respectiv Canalul Dunăre Marea-Neagră și Canalul Poarta Albă-Midia, Năvodari, se includ:

  • produse agricole, silvicultură și pescuit – 53%
  • minereuri metalifere, produse de minerit și exploatare de carieră – 21%
  • cocs, produse rafinate din petrol – 6%
  • produse chimice – 5%
  • cărbune, lignit, țiței, gaze naturale – 4%

În decursul anului 2023, s-au înregistrat 32.696 de unități navale care au tranzitat canalele navigabile, înregistrând o creștere de 14% față de anul 2022. Acestea au inclus:

  • 19.509 barje
  • 8590 șlepuri
  • 107 nave fluvio-maritime
  • 4.424 remorchere și împingătoare
  • 66 de nave de pasageri
Sursă: Dreamstime

Disputa privitoare la canalul Bâstroe a fost încheiată

După două decenii de dispută, România și Ucraina au ajuns la o soluție cu privire la Canalul Bâstroe.

Conform anunțului făcut de Ministerul Mediului din România, Ucraina este autorizată să continue lucrările la canalul navigabil care leagă cele două țări.

Cu toate acestea, condiția esențială este ca proiectul să respecte în totalitate prevederile referitoare la protecția mediului.

Această hotărâre a fost luată în conformitate cu procedurile stipulate în Convenția de la Espoo și în cadrul Acordului bilateral semnat între guvernele României și Ucrainei la data de 18 noiembrie 2022, conform precizărilor din comunicatul emis de Ministerul Mediului.

În cadrul recentei întâlniri a Convenției de la Espoo desfășurată în perioada 14-15 decembrie, reprezentanții Ucrainei au afirmat că au implementat toate măsurile necesare pentru a pune capăt proiectului inițial, considerat a fi nonconform.