Guvernul Ciolacu reia proiectul Canalul Dunăre-București, reînviind astfel cel mai mare proiect neterminat al regimului comunismului. De 100 de ani, se încearcă construirea lui în România.
Guvernul Ciolacu reia proiectul Canalul Dunăre-București
În anul 1989, se lucra intens la proiectul Canalul Dunăre-București. Era considerat unul dintre cele mai ambițioase planuri ale acelor vremuri. După Revoluția din Decembrie 89, acest proiect a fost lăsat în uitare. Acum, însă, există dorința Guvernului Ciolacu de a-l revitaliza.
Potrivit Studiului de Fezabilitate, costurile estimate pentru construcția Canalului Dunăre-București se ridică la aproximativ 22 de miliarde de lei, iar durata proiectului este estimată la cel puțin șase ani. Capacitatea totală a căii navigabile va fi de 24 de milioane de tone pe an, promițând beneficii economice substanțiale prin crearea unei legături directe între București și Portul Constanța.
„Realizarea legăturii pe apă de la Bucureşti la Dunăre a constituit interes încă de la sfârşitul sec. XIX. În anul 1929 Parlamentul României a adoptat „Legea pentru Construirea Canalului Argeş -Bucureşti – Dunăre”. Recesiunea economică din 1930 -1933 și situaţia premergătoare războiului nu a permis începerea construcţiei acestuia.
După 1960, s-au întocmit noi studii privind legătura pe apă de la Bucureşti la Dunăre. Deoarece inundaţiile din perioada 1970 – 1980 au produs pagube majore, în mai 1982 MTTC a primit sarcina întocmirii studiilor şi documentaţiilor pentru amenajarea râului Argeş.
În iulie 1984, s-a stabilit legarea Municipiului Bucureşti cu Dunărea pe râurile Argeş și Dâmboviţa. În 1986 au început lucrările la „Amenajarea râului Argeş pentru navigaţie, irigaţii și alte folosinţe” și în 1988 pe râul Dâmboviţa. În ianuarie 1990, când lucrările de pe Argeş și Dâmboviţa erau într-un stadiu foarte avansat, execuţia acestora a fost sistată și abandonată prin neasigurarea resurselor financiare”, se arată în Studiul de Fezabilitate.
Pe unde va trece Canalul Dunăre-București?
„Calea Navigabilă are pe râul Argeș o lungime de 73 de kilometri până la Oltenița și preia o diferență de nivel de 53 metri prin patru noduri hidrotehnice (NH) – ecluze, iar pe Dâmbovița o diferență de nivel de 14 metri prin 2 noduri hidrotehnice. Secțiunea transversală este trapezoidală cu lățimea la baza de 80 de metri pe Argeș respectiv 40 de metri pe Dâmbovița și o adâncime minimă de 4,5 metri.
Finalizarea proiectului prin care Bucureștiul va avea acces direct la Portul Constanța și fluvial (nu doar rutier și feroviar) și mai departe la orașele europene de pe Dunăre și la rețeaua de căi navigabile din Europa este necesară pentru că lucrările în care s-au investit 2,7 miliarde de Euro înainte de anii 90 sunt avansate, dar abandonate și în continuă degradare și vandalizare, arată Ministerul Transporturilor. Capacitatea totală a căii navigabile va fi de 24 mil. tone/an”, se arată în Studiul de Fezabilitate, potrivit economedia.ro.
Beneficiile proiectului
Revitalizarea și finalizarea lucrărilor de amenajare a râurilor Argeș și Dâmbovița este imperativă din mai multe motive:
- progresul semnificativ al lucrărilor deja efectuate impune necesitatea protejării acestora împotriva distrugerii, ca urmare a actelor de vandalizare și a creșterii necontrolate a vegetației de-a lungul a peste 30 de ani;
- este vital să se elimine riscul de blocare și distrugere a unui efort investițional în valoare de peste 2,7 miliarde euro (fără TVA), realizat înainte de anul 1990, care în prezent este practic abandonat;
Beneficiile economice și sociale majore generate de dezvoltarea căii navigabile sunt extrem de importante. Implementarea și exploatarea acestei căi navigabile vor conduce la realizarea unor obiective economice și sociale semnificative, cum ar fi:
- îmbunătățirea navigației. Legarea directă a Municipiului București de Dunăre va permite accesul direct la portul Constanța, la principalele orașe de-a lungul Dunării și la rețeaua europeană de căi navigabile.
- protecția împotriva inundațiilor. 11 localități, 9.800 de gospodării, aproximativ 50.000 de hectare de teren, 378 km de drumuri, 5 km de cale ferată și 126 de obiective socio-economice vor beneficia de protecție împotriva inundațiilor.
- utilizarea apei și irigarea. Localitățile învecinate vor beneficia de alimentare cu apă și irigare pentru aproximativ 50.000 de hectare, cu desecări pentru aproximativ 30.000 de hectare, producând astfel 126 GWh/an de energie electrică, și amenajări piscicole pe 1.250 hectare.
- beneficii sociale. Prin crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea de obiective și activități conexe, crearea de zone logistice și parcuri industriale, și prin creșterea potențialului economic al localităților de-a lungul râurilor, inclusiv prin crearea de locuri de muncă și absorbția șomajului. Importanța socială a acestui proiect în regiune este evidentă și prin crearea de noi locuri de muncă, 21.600 în timpul execuției și 520 în timpul exploatării.
Cât va costa întreg proiectul?
Valoarea totală a investiției este de 18.639.306.773,034 lei, fără TVA, respectiv 22.131.246.565,426 lei, cu TVA inclus. Suma alocată construcțiilor și montajelor este de 13.583.922.062,199 lei, fără TVA, și 16.192.414.174,910 lei, cu TVA inclus. În evaluarea lucrărilor s-au luat în considerare costurile actuale de piață pentru materiale, manoperă și utilaje.
Perioada de implementare propusă
Faza A (finanțată prin POIM 2014-2020):
- actualizarea studiului de fezabilitate, inclusiv aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului de investiții (prin Hotărâre de Guvern) și aprobarea coridorului de expropriere (prin Hotărâre de Guvern);
- inițierea procedurilor de expropriere pentru proprietățile private care se află în coridorul de expropriere;
Faza B (finanțată din F.E.N. + Bugetul de stat):
- proiectarea și execuția lucrărilor;
Este esențial să se acționeze rapid pentru a promova finalizarea obiectivului. În caz contrar, riscul de blocare și distrugere a efortului investițional de aproximativ 2,7 miliarde euro, fără TVA, realizat până în 1989, este iminent. Având în vedere amploarea, valoarea, stadiul și starea lucrărilor executate, este necesară reactualizarea Studiului de Fezabilitate pentru obiectivul de investiții: „Amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație și alte utilizări”, elaborat între anii 2010 și 2012. Scopul este finanțarea și finalizarea lucrărilor pentru realizarea căii navigabile de la București la Dunăre. Durata estimată pentru realizarea acestui obiectiv de investiții este de 70 de luni.