„Există țări la care ne așteptăm să ne livreze arme. Și sunt țări pe care ne-am săturat să le așteptăm. Germania aparține celui de-al doilea grup”, a declarat luni (30 mai) ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba pentru cotidianul italian La Repubblica.

Berlinul și-a redus la minimum sprijinul pentru Ucraina

Aceste declarații urmează unei investigații publicate duminică, 29 mai, în Die Welt, care susține că „guvernul german și-a redus la minimum sprijinul militar pentru Ucraina în ultimele nouă săptămâni”.

Potrivit cotidianului german, Berlinul a efectuat doar două livrări de armament la destinație, între 30 martie și 26 mai, iar acestea vizau doar echipamente ușoare: trei mii de mine antitanc, o mie șase sute de mine direcționale, două mii de grenade pentru lansatoare de rachete Panzerfaust, o mie cinci sute de rachete antiaeriene Strela, grenade de mână, material detonant și piese de schimb pentru mitraliere.

Pe de altă parte, armele grele pentru care Bundestagul și-a dat acordul la 28 aprilie sunt încă așteptate. Este în special cazul tancurilor Gepard, echipate pentru război antiaerian. Dintre cele treizeci de vehicule pe care Germania le-a promis la sfârșitul lunii aprilie să le livreze în Ucraina, primele cincisprezece ar trebui să ajungă acolo până la sfârșitul lunii iulie, celelalte cincisprezece abia la sfârșitul lunii august.

Pentru a justifica astfel de întârzieri, cancelarul social-democrat, Olaf Scholz (SPD), a explicat pe 17 mai că este timpul necesar „echipării” tancurilor în cauză. Potrivit lui Die Welt, adevăratul motiv este următorul: pentru ca soldații ucraineni să folosească Gepard, ei trebuie să primească cinci săptămâni de antrenament. Totuși, aceasta ar trebui să înceapă abia pe 13 iunie, la o lună și jumătate după ce Germania a dat undă verde livrării tancurilor.

Furtună politică

Guvernul ucrainean nu este singurul care crede că durează prea mult. În propria coaliție, Scholz este chemat să schimbe viteza. „Trebuie urgent să grăbim livrările de arme grele către Ucraina”, a declarat vineri, 27 mai, președintele (din partea Verzilor) Comisiei pentru afaceri europene a Bundestag, Anton Hofreiter, site-ului de știri T-Online.

”De ce, de exemplu, nu trimitem tancuri Marder? Acest lucru merită o explicație, în măsura în care industriașii noștri susțin că pot furniza peste o sută și că Bundeswehr poate pune la dispoziție treizeci dintre ele”.

Duminică, 22 mai, secretarul de stat pentru apărare, Siemtje Möller (SPD), a declarat că „s-a convenit în cadrul NATO să nu livreze [Ucrainei] niciun vehicul blindat de luptă fabricat în Occident”. Cuvintele sale au stârnit o mică furtună politică în Germania, mai mulți aleși din opoziție – dar și din majoritate – spunând că sunt scandalizați, deoarece nu au auzit niciodată de un astfel de „acord”.

Doamna Möller a dat apoi înapoi, asigurând că a descris doar o stare de fapt și că nu a existat un acord stricto sensu care să stipuleze că NATO se opune trimiterii de arme grele în Ucraina.

O politică „rușinoasă”

„Ucraina are dreptate să fie supărată pe Germania”, titra cotidianul Der Tagesspiegel, luni, 30 mai, descriind politica Berlinului privind livrările de arme drept „rușinoasă”. „Scholz distruge imaginea Germaniei”, acuza Frankfurter Allgemeine Zeitung cu o zi înainte. După ce s-a ajuns la un acord între majoritate și opoziția conservatoare, duminică 29, privind „fondul special” de 100 de miliarde de euro pentru Bundeswehr promis de cancelar la sfârșitul lunii februarie, guvernul german nu reușește să profite politic de această decizie istorică.

Dimpotrivă: tergiversările cu privire la livrarea de arme grele, care se adăugă la faptul că Scholz încă nu a fost la Kiev de la începutul războiului – doar ministrul Afacerilor Externe, Annalena Baerbock, a făcut călătoria, pe 10 mai – reprezintă pentru cei care acuză Germania o confirmare că nu a făcut tot posibilul pentru a sprijini Ucraina, de dragul de a-și gestiona relațiile cu Rusia și de a nu se lăsa atrasă într-o confruntare directă cu Moscova.

Chiar și în cadrul coaliției de guvernământ de la Berlin se ridică voci care cer ca Scholz să-și clarifice poziția față de Ucraina și ca livrările de arme să fie supuse unei (mai bune) coordonări din partea cancelariei, transmite Le Monde.