În nici 100 de ani, televizorul a schimbatr în totalitate viaţa. Asta pentru că informaţia a început să circule cu rapiditate iar comunicarea a devenit mai directă. Televizorul a dărâmat guverne, a amplificat revoluţii.
Astăzi, televizoarele se conectează la Internet şi au comandă vocală. Începuturile lor au fost, însă, modeste.
Pe la începutul secolului al XX-lea, la modă era ziarul. Apoi, radioul şi-a făcut intrarea. Prima demonstraţie a unei transmisii de televiziune s-a realizat abia în 1926 şi poartă semnătura lui John Logie Baird.
Inginerul scotian a stat insa "pe umerii gigantilor": nu ar fi reusit fara Willoughbi Smith, care in 1873 a descoperit fotoconductia de seleniu, si nici fara Paul Gottlieb Nipkow, care in 1884 a valorificat principiului de disc rotativ – primul televizor elecromecanic.
In 1927, Baird transmite un semnal la o distanta de 705 km intre Londra si Glasgow, iar in 1928, compania lui Baird reuseste sa fac prima transmisie televizata translatlantica de la Londra la New York.
Plin de entuziasm, scotianul a ajutat la dezvoltarea tehnologiei in Germania, in 1929. In acelasi an, pune impreuna cu Bernard Natan si bazele primei companii de televizune din Franta. In acelasi ani se vindea si primul televizor. Costa, in banii de astazi, in jur de 12 mii de dolari.
Marea Britanie ramane totusi in istorie. Pe 2 noiembrie 1936, BBC a inceput transmisia primului serviciu de televiziune publica din lume din Palatul londonez Alexandra.
Televizorul a fost, la început, destinat celor cu bani. Ulterior, însă, a ajuns şi în locuinţele celor cu venituri medii. La începuturile sale, televizorul era un radio modificat.
În Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi Uniuniea Sovietică, televizoarele au fost vândute în sistem comercial în perioada 1928-1934. Primele vândute au fost cele ale lui Baird, în Marea Britanie, în 1928. Practic, erau nişte radiouri la care se adaugă un dispozitiv TV constând într-un tub de neon în spatele unui disc rotativ mecanic (discul Nipkow), cu o spirală cu aperturi care produceau o imagine de mărimea unui timbru, dublat printr-o lupă.
Televizorul “Televisor”, vândut între anii 1930-1933, este considerat primul de producţie în masă. Mii de unităţi au ajuns în acea perioadă la publicul larg.
Trecerea la tubul catodic s-a făcut în 1934 de către firma Telefunken din Germania. În următorii 4 ani, tehnologia era deja dezvoltată în Franţa (1936), Marea Britanie (1936) şi America (1938).
Înaintea de Al Doilea Război Mondial, 19.000 de televizoare electronice au fost fabricate în Marea Britanie şi 1.600 în Germania. În Statele Unite ale Americii, utilizarea televizorului a explodat după Al Doilea Război Mondial. Datorită avansului tehnologic de după război şi a expansiunii reţelelor de televiziune din vest, preţul aparatelor a scăzut.
În 1947, Motorola a introdus pe piaţă televizorul VT-71, primul televizor sub $200. Milioane de americani si-au permis "cutia magica" la care visau. Până în anul 1962, 90% din populaţia americană avea câte un televizor în casă.