Nivelul de încredere din România a scăzut în primul trimestru, comparativ cu trimestrul patru al anului trecut, potrivit celui mai recent raport Deloitte Central Europe Business Sentiment Index (DBSI). Tendinţa este în contradicţie cu o îmbunătăţire modestă, dar evidentă a nivelului general de încredere, în contextul în care directorii generali din Europa Centrală se arată din ce în ce mai optimişti în ceea ce priveşte perspectivele companiilor lor pe termen scurt. A treia
Nivelul de încredere din România a scăzut în primul trimestru, comparativ cu trimestrul patru al anului trecut, potrivit celui mai recent raport Deloitte Central Europe Business Sentiment Index (DBSI). Tendinţa este în contradicţie cu o îmbunătăţire modestă, dar evidentă a nivelului general de încredere, în contextul în care directorii generali din Europa Centrală se arată din ce în ce mai optimişti în ceea ce priveşte perspectivele companiilor lor pe termen scurt.
A treia ediţie DBSI arată că oamenii de afaceri din Europa Centrală sunt mai optimişti în privinţa anumitor indicatori cheie, cum sunt accesul la creditare, veniturile obţinute din vânzări sau cheltuielile de capital efectuate în următoarele 12 luni. Aceste semne pozitive au contribuit la îmbunătăţirea indicelui principal care de la lansare, în septembrie 2009, a crescut cu 9,5 puncte la 109.5. Indicele reflectă opinia liderilor de afaceri din România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Croaţia.
Chiar dacă aşteptările privind perspectivele economiei româneşti se menţin la un nivel similar cu cel din trimestrul patru al anului trecut (46% dintre participanţi şi-au exprimat optimismul, faţă de un procent anterior de 50%), directorii executivi români se arată mai pesimişti în privinţa perspectivelor financiare ale companiilor pe care le conduc. Doar 20% dintre ei aşteaptă o ameliorare, faţă de 37,5%, în T4 2009.
Creditarea este greu de obţinut
În mod similar, mai mulţi directori executivi români consideră creditarea ca fiind mai greu sau foarte greu de obţinut. Cu 53% dintre răspunsuri, acest rezultat se apropie de nivelul indicat în trimestrul trei din 2009. În perioada octombrie – decembrie 2009, participanţii din România se arătau mai optimişti, 75% dintre ei considerând creditarea foarte uşor de accesat.
Scăderi modeste de încredere se remarcă şi pe alte segmente: 53,3% dintre participanţii români se aşteaptă la creşterea veniturilor din vânzări în următorul an, faţă de 58,3% în luna decembrie; 36,7% (faţă de 50%) se gândesc să lanseze noi produse şi servicii în următoarele 12 luni; mai puţine companii preconizează o creştere a numărului de angajaţi în următoarele 12 luni (10%, faţă de 12,5% în decembrie). Pe de altă parte, cheltuielile companiilor ar putea creşte, 33,3% dintre participanţi anunţând cheltuieli mai mari cu echipamente, sisteme IT sau clădiri (faţă de 25%, în ediţia anterioară).
„Chiar dacă rezultatele nu pun mediul de afaceri românesc într-o lumină prea bună, eu le-aş interpreta ca un semn de prudenţă susţinută din partea companiilor”, spune George Mucibabici, Preşedinte Deloitte România. „Este interesant de remarcat că participanţii se arată la fel de optimişti ca în luna decembrie în ceea ce priveşte termenele de plată a facturilor (66% dintre ei consideră că plata datoriilor este realizată într-un număr de zile rezonabil sau chiar foarte bun). De asemenea, cheltuielile de capital sunt estimate să crească. Aceste lucruri indică o abordare pragmatică a activităţii de zi cu zi, companiile canalizându-şi eforturile pe aspectul operaţional al afacerilor, pentru a supravieţui şi depăşi actualul declin economic. Companiile sugerează totodată că au nevoie de mai mult sprijin guvernamental, percepţia lor în ceea ce priveşte regimul reglementărilor deteriorându-se (numărul răspunsurilor pozitive a scăzut de la 12,5% la 6,7%)”.
În afară, companiile au acces la credite
Dintre toţi indicatorii principali, gradul de acces al creditării a înregistrat cea mai semnificativă creştere. Trei sferturi dintre respondenţi (74,7%) consideră că au acces la credite, ceea ce reprezintă o creştere de 16,8% faţă de T3 2009. Peste jumătate (55,4%) mizează pe creşteri ale veniturilor înregistrate din vânzări în următoarele 12 luni, faţă de 45,3% în T3 2009. În plus, o treime (34,4%) preconizează creşterea cheltuielilor de capital din următorul an, cu 16% mai mult decât în prima ediţie a acestui studiu.
Mai puţin de un sfert dintre participanţi (23,1%) se aşteaptă la înrăutăţirea situaţiei economice în următoarele şase luni, faţă de 41,6% în T3 2009, ceea ce indică o tendinţă descrescătoare favorabilă. De notat, de asemenea, că încrederea participanţilor în perspectivele financiare ale companiilor pe care le conduc se menţine la un nivel ridicat. Mai mult de jumătate dintre ei (51,1%) sunt optimişti, faţă de 45,8%, în T3 2009.
Polonezii, „campioni” la optimism, croaţii „campioni” la pesimism
O analiză trimestrială arată că directorii executivi din Polonia rămân cei mai optimişti în ceea ce priveşte perspectivele economiei naţionale. Trei sferturi dintre ei (74,3%) cred că economia se va îmbunătăţi la nivel general în următoarele şase luni, faţă de 51,2% în T3 2009. Pe de altă parte, Croaţia rămâne cea mai pesimistă dintre ţările participante – 56,7% se aşteaptă la deteriorarea economiei naţionale în următoarele şase luni, iar 20% dintre ei anunţă o deteriorare „semnificativă”.
Directorii executivi din Cehia şi Slovacia au căpătat mai multă încredere în perspectivele financiare ale economiilor lor. Un procent de 58,1% dintre respondenţii cehi sunt optimişti cu privire la evoluţia companiei pe care o reprezintă, faţă de 36,7% în T4 2009. În mod similar, 63,3% dintre respondenţii slovaci şi-au exprimat opinii pozitive, ceea ce reprezintă un salt foarte mare faţă de 47,2% în T4 2009. Participanţii din Ungaria au câştigat cel mai mult în încredere pe segmentul accesării de credite (83,3% spun că finanţarea bancară este accesibilă, cu aproape 50% mai mult decât în T3 2009).
Chiar dacă rezultatele studiului de faţă indică o tendinţă ascendentă pentru mai mulţi indicatori cheie care afectează companiile central-europene, se remarcă în continuare o atitudine prudentă faţă de alţi indici economici importanţi.
Un exemplu ar fi piaţa forţei de muncă, doar 17,7% dintre participanţii la studiu anticipând creşteri ale numărului de angajaţi. În mod similar, perspectivele pieţei de fuziuni şi achiziţii rămân nefavorabile, doar 12,9% dintre directorii intervievaţi fiind interesaţi de o astfel de iniţiativă. Aceste concluzii arată că redresarea este în continuare un aspect foarte subiectiv.