Potrivit unui comunicat al Guvernului, în cadrul reuniunii au fost discutate proiectele finale ale documentelor ce vor sta la baza pregătirii trecerii la moneda unică europeană. „Raportul de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro şi Planul naţional de adoptare a monedei euro sunt rezultatul consultărilor cu reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, conducerea Academiei Române, consilieri din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, precum şi reprezentanţi ai sindicatelor, patronatelor şi structurilor asociative”, se arată în comunicat. Sursa citată menţionează că şeful Executivului apreciat activitatea comisiei şi le-a mulţumit membrilor acesteia pentru seriozitate şi implicare.
„Munca dumneavoastră şi fundamentarea temeinică pe care aţi făcut-o dovedesc, încă o dată, cât este de important ca România să fie bine pregătită pentru adoptarea monedei euro. Sper, de asemenea, să ne putem baza pe expertiza dumneavoastră şi în alte proiecte importante pentru România”, a afirmat prim-ministrul, citată în comunicat. Totodată, în contextul discuţiilor pe tema raportului de fundamentare, „majoritatea covârşitoare a membrilor Comisiei au aprobat ca obiectiv realist pentru adoptarea monedei euro de către România orizontul de timp 2024-2026″.”Acest document analizează în detaliu modul în care funcţionează zona euro, cum poate influenţa acest lucru intrarea României în zona euro şi gradul de pregătire al economiei româneşti pentru implementarea acestui obiectiv. Studiul prezintă trei scenarii care arată perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă critică de convergenţă reală şi structurală de 70%, 75%, respectiv 80%, în funcţie de două rate de creştere medii anuale: o rată de creştere de 4%, plecând de la media ratelor de creştere PIB real din perioada 2000-2017 şi o rată mai optimistă, de 5%, plecând de la ipoteza că România îşi va îmbunătăţi contribuţia factorilor de producţie la creşterea potenţială şi că va implementa reforme structurale favorabile creşterii economice”, conform comunicatului.De asemenea, potrivit evaluărilor realizate în cadrul comisiei, „în cazul unei ţinte stabilite de 70% din media ZE19, România poate atinge acest nivel în 6 ani dacă înregistrează o rată de creştere medie de 4% pe an sau în 4 ani cu o rată de creştere de 5%”.
„În scenariul în care România îşi propune să atingă 75% din media ZE19 (nivelul cel mai indicat pentru economia României, după cum rezultă din Raport), aceasta se poate realiza într-un interval de 9 ani (dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an) sau în 6 ani în contextul unei creşteri cu o rată medie de 5% pe an”, se adaugă în comunicat. În acelaşi context, membrii Comisiei de pregătire a aderării României la moneda euro au subliniat faptul că pe lângă atingerea acestor indicatori sunt extrem de importante două aspecte pentru pregătirea temeinică şi atingerea unei convergenţe reale, astfel încât aderarea la moneda euro să producă beneficii pentru societate. „În primul rând, este vitală creşterea competitivităţii şi asigurarea unei creşteri economice sustenabile, bazată pe produse cu tehnologie înaltă, cu valoare adăugată mare şi cu inovare. În egală măsură, este importantă pregătirea intrării României în mecanismul european al ratelor de schimb – ERM II, etapă premergătoare aderării la zona euro”, se precizează în comunicat. Conform Executivului, comisia naţională a avut mandatul de a elabora raportul de prezentare a situaţiei actuale din punctul de vedere al criteriilor de convergenţă şi fundamentare a Planului Naţional de adoptare a monedei euro şi proiectul Planului Naţional de adoptare a monedei euro.”Urmare a consultărilor permanente în acest format şi a documentelor finalizate, va fi propusă partidelor parlamentare o declaraţie politică de asumare a Planului Naţional de adoptare a monedei euro”, se mai menţionează în comunicat.
