Un scenariu posibil este ca România şi Bulgaria să intre în spaţiul Schengen împreună în a doua parte a anului viitor, atunci când Spania va deţine preşedinţia Consiliului UE, ceea ce ar însemna ca votul să aibă loc acum, dar cele două ţări să fie supuse unor demersuri suplimentare pentru securizarea frontierelor, a declarat miercuri eurodeputatul S&D Victor Negrescu.

„În același timp, executivul UE este dispus să sprijine România în eventualitatea unei decuplări de Bulgaria”, a adăugat acesta.

Austria își menține veto-ul

Victor Negrescu a spus că aceasta este una dintre variantele care ar putea duce la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, în ciuda opoziției Austriei.

„Ar însemna să avem votul acum, dar în proiectul de rezoluţie vom avea această dată privind aderarea la zona de liberă circulaţie, iar cele două state, România şi Bulgaria, în special Bulgaria, ar fi supuse unor demersuri suplimentare cu sprijin european pentru securizarea frontierelor, ceea ce înţeleg că ar fi o variantă agreată mai degrabă de susţinătorii Bulgariei”, a declarat eurodeputatul PSD.

Acesta este de părere că includerea pe ordinea de zi a punctului cu privire la aderarea României la Schengen ar reprezenta o victorie, în condițiile în care Austria a spus că își va menține veto-ul la aderarea celor două țări în cadrul discuției purtate la nivelul statelor membre. Conform acestuia, votul JAI va fi un mijloc de presiune asupra ministrului austriac de Externe pentru a-și schimba poziția.

„Un astfel de punct ar putea să presupună introducerea unor elemente suplimentare în rezoluţia de aderare a României la spaţiul Schengen, poate chiar condiţionalităţi sau eforturi suplimentare pe care România le-ar face în ceea ce înseamnă gestionarea fenomenului migraţional. Din acest punct de vedere, România ar fi dispusă să facă astfel de gesturi, pe care le-a făcut de altfel şi Croaţia, care are astăzi şanse mai mari în a intra în spaţiul Schengen„, a declarat Victor Negrescu.

Potrivit acestuia, „se discută despre (…) angajamente suplimentare în modul în care gestionăm refugiaţii, migranţii, o participare mai amplă la efortul comun european în gestionarea acestui fenomen al migraţiei, o securizare mai amplă a frontierei noastre cu Serbia”.

Eurodeputatul PSD a spus că sunt „lucruri concrete care sunt puse pe masă ca posibile alternative. Dacă Austria ar avea o abordare logică, atunci de principiu vom merge spre o soluţie de compromis pe acest subiect. Nu ar însemna condiţionalităţi ce nu pot fi îndeplinite de România, ci mai degrabă angajamente suplimentare pe care ţara noastră sunt convins că le poate îndeplini”.

Ce ar însemna dezlipirea României de Bulgaria

Victor Negrescu a mai vorbit despre posiblitatea decuplării României de Bulgaria, ceea ce ar însemna refacerea documentului privind aderarea la Schengen şi eventual aderarea ţării noastre la zona liberă de circulaţie de la 1 martie.

„Din informaţiile pe care le am, Comisia Europeană merge pe varianta integrării în spaţiul Schengen a celor trei state în acelaşi timp. Este scenariul pe care şi-l doresc, este mesajul politic pe care l-au transmis. Tot din informaţiile pe care le am, înţeleg că executivul UE este dispus să sprijine România în eventualitatea unei decuplări de Bulgaria”, a mai afirmat acesta.

Acest lucru ar însemna ca România să securizeze suplimentar frontiera de sud a ţării, pentru a corespunde în totalitate parametrilor acquis-ului Schengen. „Ori aici, CE, mai ales prin agenţia specifică Frontex, a exprimat disponibilitatea în a oferi acest tip de suport în aşa fel încât România să fie pregătită anul viitor să intre în spaţiul Schengen chiar şi fără Bulgaria, dar scenariul de lucru este toate cele trei ţări în spaţiul Schengen împreună, ideal în acelaşi timp”, a spus Negrescu.

Eurodeputatul PSD este de părere că România ar trebui să facă demersuri să existe un singur vot în cadrul JAI, ăn ciuda opiniilor diferite în ceea ce privește aderarea celor trei țări la Schengen, limitând astfel opțiunile celor care nu se opun aderării Croației.

„Chiar dacă vorbim de două rezoluţii separate, insist ca din punct de vedere politic cele trei state să fie luate la pachet şi România trebuie să facă demersuri în acest sens. Mi-aş dori ca şi partenerii croaţi să susţină acelaşi lucru. Înţeleg că statele influente din UE, Germania şi Franţa, merg pe varianta celor trei state la pachet, ceea ce poate să ofere României o oportunitate suplimentară”, a încheiat Victor Negrescu.