România ar putea adopta moneda euro, cel mai probabil, în anul 2021, potrivit unui sondaj al analiştilor financiari-bancari din România (AAFBR). Merită menţionat cî niciun analist nu vede posibil acest lucru mai devreme de 2018.
Ministrul Maria Grapini a declarat că dacă toate lucrurile merg bine, în principal dacă România va reuşi să absoarbă cea mai mare parte a fondurilor de 39 de miliarde de euro, ne-am putea gândi la o convergenţă către zona euro în 2018.
La rândul său, economistul şef al Garanti Bank, Rozalia Pal, spune că România este foarte aproape de macrostabilitatea acceptată pentru zona euro (convergenţa nominală), singurul criteriu care mai trebuie să se încadreze în parametri fiind cel al dobânzii pe termen lung la împrumuturile statului.
În prezent, dobânda medie din ultimul an la obligaţiunile statului pe 10 ani se situează la 5,75%, faţă de un maxim acceptat de 3,9%, dar Rozalia Pal e de părere că în 1-2 ani acest indicator va fi conform cu cei acceptaţi în zona euro.
Ceilalţi parametri pentru convergenţa nominalsunt în conformitate cu cei acceptaţi pentru aderarea la zona euro – indicele armonizat al inflaţiei anuale fiind la 1,2% în octombrie (maximul admis fiind 1,5% peste media celor mai mici trei indici ai inflaţiei din zona euro), deficitul bugetar de 2,9% din PIB (maximul admis fiind de 3% din PIB), datoria guvernamentală de 37,8% din PIB (maximul admis fiind de 60% din PIB).
Potrivit Rozaliei Pal, partea pe care România ar trebui să se concentreze în perioada următoare este convergenţa reală, adică productivitatea muncii şi nivelul de trai, menţionând că România este abia la 50% din productivitatea medie a muncii din UE.
Ce perspective aveam înainte
România intenționa să treacă la euro în 2015, însă la finele anului trecut, autoritățile au anunțat că ținta de 2015 nu mai este valabilă și va trebui stabilit un alt an pentru acest proces.
Primul semnal a fost dat chiar de către guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care în urmă cu un an preciza că trecerea la moneda euro în anul 2015 nu mai intră în discuţie, dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină economică. Lui Isărescu i-au urmat pe rând înalți oficiali români. Premiul Victor Ponta preciza, tot la finele anului trecut, că România trebuie să meargă pe drumul Poloniei, şi anume să spună foarte clar că este în favoarea unei Europe cât mai bine închegate, că doreşte să intre în euro, însă anul 2015 nu este un reper bătut în cuie.
Astfel că, în luna aprilie 2013, Guvernul a transmis Comisiei Europene un program de convergenţă care nu mai include o ţintă pentru adoptarea monedei euro. La puțin timp, și preşedintele Traian Băsescu a declarat că anul 2017 ar trebui să fie termenul optim pentru adoptarea de către România a monedei euro, în condiţiile în care 2015 nu mai este viabil.
Ponta vrea 2018-2020
Într-un interviu acordat recent CNBC, prim-ministrul a declarat că perioada 2018-2020 este o ţintă realistă pentru intrarea în zona euro. „Vrem să fim pregătiţi şi competitivi atunci când ne alăturăm zonei euro. Cred că 2018-2020 este o ţintă realistă. Urmărim, în mod prudent, Polonia, care este mult mai avansată decât România în ceea ce priveşte reformele structural“, a spus Ponta. „Cred că zona euro nu are nevoie de încă un jucător slab, de aceea trebuie, mai întâi, să ne pregătim. Dar angajamentul politic este să ne alăturăm zonei euro şi cred că aceasta ar fi în beneficiul României, dar şi al tuturor celorlalte ţări din UE“, a mai spus premierul.
Astăzi, Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) organizează Conferinţa Anuală 2013 a AAFBR, care are ca temă ‘România şi zona Euro: Convergenţa reală versus convergenţa nominală’.
Evenimentul va fi organizat cu sprijinul Băncii Naţionale a României şi reuneşte profesionişti de prim rang din domeniul economico-financiar, care vor analiza problematica pregătirii României pentru aderarea la zona euro, acţiunile ce trebuie întreprinse, atât în plan guvernamental cât şi din perspectiva economiei reale, pentru ca adoptarea monedei unice europene să fie posibilă, iar efectele asupra economiei să se situeze în teritoriul pozitiv.
Conferinţa îl are ca invitat special pe preşedintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Analişti Financiari (EFFAS), Jesus Lopez Zaballos.