A cânta o notă greşit este un lucru banal, dar a cânta fără pasiune este de neiertat. Afirmația îi aparține celebrului compozitor Ludwig van Beethoven, și pare să facă parte dintr-un decalog neinventat încă al muzicienilor. Dragoș Andrei Cantea debordează de pasiune, în fața pianului pare să fi descoperit libertatea.

Cât despre experiențele sale… Ei bine, s-ar putea rezuma la: chemare și curiozitate. În prezent, el „învață meserie“ de la profesori celebri din Norvegia, care înregistrează pentru mari case de discuri precum EMI sau Sony și concertează pe marile scene ale lumii. 

Pe note înalte

Spre deosebire de alți pianiști, muzica nu a făcut parte în mod activ din istoria familiei sale. Povestea îi începe la vârsta de cinci ani când, aflându-se pe terenul de fotbal și dorindu-și să mai lovească mingea, întrebat de mama sa ce cursuri ar vrea să facă: pian sau vioară, n-a stat pe gânduri. A ales pianul, fiindcă mai auzise de el din Tom și Jerry și Looney Tunes. Timpul a trecut pe repede înainte și, odată ce a început să studieze cu Ioana Stănescu, pasiunea pentru muzică s-a accentuat. A devenit interesat de nuanțe, de modul în care se creează un sunet sau cum se poate cânta muzica în ansamblu. Ar fi putut vorbi ore în șir despre cum se completează timbrul pianului cu cel al viorii.

„Pasiunea pentru muzica clasică și cultură în general a căpătat noi dimensiuni, odată ce am reușit să înțeleg că rolul de interpret este acela de a transmite un text de geniu (al unor compozitori precum Mozart, Beethoven, Șostakovici, etc.) filtrat prin proriile trăiri și sentimente. Astfel, dincolo de note, actul muzical devine autentic, original, și relevă personalitatea unică a muzicianului“, explică tânărul.

Un debut de bun-augur

Dragoș a absolvit Colegiul Național de Arte „Octav Băncilă“ din Iași în 2011, iar în 2015 a terminat cursurile Universității Naționale de Arte „George Enescu“, specializarea pian. Acum, urmează un program de master la Academia Norvegiană de Muzică și face naveta aproape lunar, Oslo – Iași, fiindcă are des concerte în țară. Atunci când nu este pe scenă, tânărul spune că este mare suporter al echipei Liverpool, pasionat de tenis și veșnic îndrăgostit de Queen și Freddie Mercury. Spune că în muzică, ca și în alte specializări vocaționale, îndrumătorul are rolul cheie. Acela de mentor.

 

Prin urmare, după ce a constatat că are o bază artistică solidă, care i-a fost implementată la Iași sub îndrumarea Ioanei Stănescu, și-a dat seama că poate depăși orice formă de graniță pentru a-și putea desăvârși aptitudinile interpretative. A ales să își continue studiile în Norvegia, motivat de faptul că va lucra cu pianistul Havard Gimse, unul dintre cei mai apreciați artiști din spațiul scandinav. De asemnea, un alt motiv a fost faptul că Academia în care s-a înscris are printre profesori „nume sonore“ ale muzicii clasice internaționale. „Am ales Norvegia pentru continuarea studiilor întrucât la Oslo am găsit mediul propice pentru a mă putea dezvolta atât artistic, cât și uman și profesional“, mărturisește tânărul. Cultura, în prezent, pe lângă aptitudinile artistice, necesită și dezvoltarea unei laturi manageriale, mai ales în perioada de început. Ca tânăr pianist, spune că este direct responsabil de modul în care se promovează și de cum își dorește să se prezinte, astfel încât să-și poată creea o carte de vizită autentică și valoroasă. 

Marele câștig de a studia în Oslo este reprezentat de oportunitățile de a te dezvolta continuu, întrucât Norvegia este probabil unul dintre cele mai cosmopolite state din Europa, mai spune el. „Pluriculturalitatea este la ea acasă în Oslo, iar asta oferă o arie foarte largă de deschideri profesionale“, adaugă pianistul.

Se lasă inspirată de Daniil Trifonov și Lucas Debargue, doi tineri mari pianiști, care și-au creat propriul lor univers muzical, de ordin transcendental. Cât despre cele mai bune sfaturi pe care le-a primit vreodată? 8 ore somn, 8 ore management, 8 ore studiu. Totodată, i s-a spus că se învață și din eșecuri, dar și din succese. s