de criteriul economic, argument de natura sa tina in sah si cea mai silitoare tara candidata. Nici argumentul religios sau cel al respectarii drepturilor omului nu inclina definitiv balanta. Conteaza in primul rand decizia politica a liderilor europeni si „pilele” pe care o tara sau alta le are la organismele oficiale ale Uniunii Europene.
Prea mare, prea saraca, prea asiatica
Turcia a fost recunoscuta ca stat candidat in 1999, iar de atunci dezbaterile pe tema aderarii s-au centrat cu predilectie pe caracterul religios al problemei. Uniunea Europeana, entitate de state crestine, era pusa in situatia de a gandi „inghitirea” unei tari musulmane, cu vechi traditii in prigonirea simpatizantilor altor religii. Abordarea predilecta a aspectului religios a facut scapat dezbaterii publice si politice un obstacol si mai important, saracia tarii. Intai de toate, Uniunea Europeana este un bloc economic, iar din aceasta perspectiva nivelul de trai al populatiei candidatei la aderare se situeaza la distanta de ani lumina fata de cel din statele membre. Cu un venit anual pe locuitor de 2.790 USD, turcii sunt mai saraci decat polonezii (5.270 USD/locuitor) si de-a dreptul lipiti pamantului comparativ cu britanicii (28.530 USD/locuitor) sau cu nemtii (25.250 USD/locuitor). Handicapul Turciei in cursa pentru aderare nu se opreste aici. Tara nu este numai inapoiata din punct de vedere economic, este si foarte mare. Are circa 71 de milioane de locuitori, ceea ce o face a doua mare forta demografica dupa Germania. Si daca ingerarea Lituaniei, tara cu mai putin de doua milioane de cetateni si cu un venit pe locuitor de 4.040 USD, nu a provocat indigestie Uniunii Europene, Turcia ar putea-o face. Este mare, cu dezechilibre structurale pe masura si este prea putin probabil ca simpla aderare la Uniunea Europeana o sa faca minuni.
Interesul poarta fesul, mai ales la casele mari
Toate acestea si multe altele l-au facut pe comisarul Fritz Bolkstein, responsabil cu Piata Interna, sa afirme excedat ca „deja UE a atins punctul culminant al integrarii in formula cu 25 de state membre”. El a prezis paralizia institutiilor europene si haos birocratic in cazul in care Turcia este acceptata. Analistii independenti au aceeasi pozitie. Charles Grant, director al think-tank-ului britanic Centre for European Reform, ne-a declarat ca Turcia este perceputa ca o potentiala povara, dar ca interesele politice si geostrategice ale unor tari ca SUA, Germania si Franta prevaleaza in fata argumentelor de ordin economic si social. Sprijinul marilor puteri costa. Franta, bunaoara, a inceput sa sprijine oficial, la cel mai inalt nivel, candidatura Turciei dupa ce guvernul de la Ankara a contractat un lot de avioane Airbus. A mai ramas o luna de zile pana la summitul Consiliului European, cand sefii de state si de guverne ai statelor membre ar putea decide inceperea negocierilor de aderare cu Turcia. Emotii nu au doar turcii. Romania si Bulgaria nu au atins inca destinatia propusa, iar anii ce ne despart de 2007 pot aduce surprize.

argumente pro si contra aderarii Turciei
· Argument geografic
Pro: Turcia este cu un „picior” in Europa.
Contra: 95% din teritoriul tarii se afla in Asia.

· Argument istoric
Pro: Pana la inceputul secolului XX, Imperiul Otoman si-a exercitat influenta pana in inima Europei (Austria).
Contra: Europenii au luptat secole pentru a se elibera de sub jugul otoman.

· Argument demografic
Pro: Prin populatia sa, Turcia ar putea improspata sporul natural de pe batranul continent.
Contra: Cu cele 71 de milioane de locuitori, in marea lor majoritate foarte saraci, este o adevarata pepiniera de emigranti.

· Argument religios
Pro: Integrarea in UE a unei tari cu populatie musulmana ar putea desavarsi naturalizarea minoritatii musulmane din tarile membre.
Contra: Chiar daca nu s-a declarat oficial ca fiind un club crestin, UE si-a construit identitatea pe valori iudeo-crestine, valori care in Turcia nu sunt recunoscute.

· Argument referitor la drepturile omului
Pro: Aderarea Turciei ar garanta respectarea drepturilor civile si cetatenesti.
Contra: Singurul mijloc de presiune al UE asupra guvernului de la Ankara il constituie dorinta acestuia de a face din turci cetateni europeni. O data atinsa tinta, nimeni nu poate garanta ca vor fi respectate drepturile civile si cetatenesti, cunoscuta fiind puterea politica a musulmanilor radicali.

· Argument economic
Pro: Turcia are deja un acord vamal cu UE; acceptarea tarii in UE da nastere unei piete uriase.
Contra: Nivelul de dezvoltare economica este scazut comparativ cu cel al UE, PIB/locuitor reprezentand 10% din media europeana. Turcia ar putea fi piatra de moara ce scufunda economia obosita a Europei.

· Argument strategic
Pro: Prin pozitia sa geografica si prin forta militara pe care o reprezinta – Turcia are una dintre cele mai mari armate din NATO – poate fi un atu al politicii de securitate europene.
Contra: Prin inglobarea Turciei, granitele UE se vor invecina cu zone de instabilitate politica, cum sunt Irak, Iran, Siria.

· Argument ce are in vedere conflictul regional
Pro: Dornic sa intre in gratiile UE, guvernul de la Ankara si-a ameliorat relatiile cu Grecia.
Contra: UE nu poate incepe negocieri de aderare cu o tara care a invadat o alta tara si ale carei trupe ocupa inca o parte a teritoriului european (este vorba despre nordul Ciprului).