Când bem o băutură cofeinizată, cofeina traversează rapid bariera dintre sânge și creier – o interfață între creier și sistemul circulator al corpului, menită să protejeze sistemul nervos central de substanțele chimice din sânge care ar putea să-i facă rău – și blochează activitatea unei substanțe numite adenozină.
În mod normal, una din funcțiile principale ale adenozinei este de a inhiba eliberarea de diverse substanțe chimice în creier, scăderea nivelului de energie și promovarea somnului, printre alte funcții corporale de reglementare. Când este blocat, face mai puțin probabil să adormim pe birouri sau să ne simțim mai puțin concentrați.
Conform unei recenzii recente de câteva sute de studii, cofeina are o serie de beneficii distincte. În principal duce la creșterea energiei și scade oboseala; îmbunătățește performanțele fizice, cognitive și motorii; și ajută memoria pe termen scurt, rezolvarea problemelor, luarea deciziilor și concentrarea.
De ce afectează cafeaua creativitatea
Dar toate acestea au un cost. Știința începe doar să dezlege întreaga complexitate din spatele diferitelor forme de realizare creatoare; creativitatea este notoriu de dificil de studiat într-un cadru de laborator, iar alegerea unei abordări în detrimentul alteia limitează modul în care creativitatea poate fi măsurată. Cu toate acestea, știm că o mare parte din ceea ce asociem cu creativitatea – fie că scriem un sonet sau rezolvăm o problemă matematică – are legătură cu capacitatea de a lega idei, entități și concepte în moduri inedite. Această abilitate depinde în parte de chiar ceea ce cafeina încearcă să prevină: o minte rătăcitoare, lipsită de concetrare.
Ca să fii mai creativ trebuie să programezi momentele în care mintea poate să rătăcească (drumul la serviciu, curățenia, plimbarea), dar nu bea cafea în acel timp sau înainte. Astfel vei putea avea revelațiile dorite care nu vin când te concentrezi la lucru.
