Programul de urgență „PEPP”, care vizează limitarea efectelor crizei sanitare și care avea alocate la jumătatea lunii martie 750 de miliarde de euro pentru a putea cumpăra obligațiuni publice și private, a fost mărit cu 600 de miliarde de euro.

Banca Centrală Europeană (BCE) și-a consolidat și și-a extins, joi, arsenalul de susținere pentru economie, semn că impactul crizei sanitare va fi resimțit încă câțiva ani. Agenția emitentă a decis, de asemenea, să lase ratele neschimbate la nivelul lor istoric. De asemenea, BCE a indicat că va reinvesti valorile mobiliare participante la PEPP până la scadența lor „cel puțin la sfârșitul anului 2022”, ceea ce îi permite să gestioneze acest stoc de active pe termen lung, așa cum face deja din 2015 pentru programul său de răscumpărare a activelor „QE”.

Această decizie „este importantă”, deoarece instituția va putea folosi „mai mult” flexibilitatea oferită de PEPP de exemplu, concentrându-și cumpărăturile asupra celor mai afectate țări, decriptează Frederik Ducrozet, strateg la Pictet Wealth Management.

În sfârșit, BCE și-a menținut ratele cheie la nivelul minim istoric, pentru a stimula furnizarea de credite în zona euro destinate gospodăriilor și întreprinderilor.

Când se poate pune problema de relansare?

Principala rată a dobânzii rămâne la zero, în timp ce băncilor li se va aplica o taxă de 0,50% pe o parte din depozitele pe care le încredințează Băncii centrale în loc să le împrumute clienților. Pentru a justifica aceste decizii, președintele BCE Christine Lagarde prezintă un nou set de prognoze macroeconomice până în 2022, o evaluare crucială a amplorii și a duratei crizei.

Lagarde mizează deja pe o scădere a produsului intern brut în zona euro cu o valoare cuprinsă între 8 și 12% în acest an, înainte de o recuperare cu contururi incerte.

Dacă măsurile de izolare pentru combaterea coronavirusului au dus la un șoc economic „foarte simetric”, care a lovit toate țările spre jumătatea lunii martie, reculul va fi „mult mai asimetric”, observă Carsten Brzeski, de la banca ING. Ca urmare a virulenței epidemiei, a numeroaselor sectoare afectate și a plaselor de siguranță desfășurate pentru a proteja forța de muncă, „multe economii periferice riscă o recesiune durabilă”, adaugă Brzeski, potrivit Tribune de Genève.

Inflația a scăzut la 0,1% în luna mai și ar putea înregistra zero pe parcursul anului înainte de a crește timid la 0,7% în 2021, potrivit Capital Economics, departe de obiectivul „aproape de 2%” pe care BCE funcționează din 2013.

Amenințare judiciară

Întrucât statele din zona euro intră în datorii în mod exponențial, ca să nu mai vorbim despre un posibil viitor împrumut european, BCE ar putea dezbate „cheia distribuirii” răscumpărărilor datoriei suverane, planificată să reflecte cota fiecărui stat membru în capitalul Băncii, subliniază Fritzi Köhler-Geib, economist-șef la KfW.

Abateri de la această regulă au fost observate în contextul PEPP, dar „în cea mai mare parte neglijabile și mai puțin importante decât ne-am fi așteptat în cazul Italiei”, o țară greu lovită de criza sanitară, notează Chiara Cremonesi, strateg la UniCredit.

Dar deschiderea acestui șantier, atât tehnic cât și politic, prezintă un risc major: într-o hotărâre răsunătoare dată la începutul lunii mai, Curtea Constituțională germană a ordonat BCE să justifice până în august răscumpărarea datoriilor, făcând în același timp din „cheile de repartizare” o condiție a validității lor.

Desigur, doamna Lagarde ar trebui să repete că BCE este supusă numai Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a supervizat răscumpărările de obligațiuni. Dar această amenințare judiciară ar putea reînnoi temerile de implozie a zonei euro, în special „dacă decalajul economic se adâncește din nou” între țările membre și BCE este restricționată în acțiunile sale, avertizează Carsten Brzeski.