Ucraina a intrat din nou în atenția Occidentului în ultimele luni. Din două motive: alegerile locale din toamnă și o decizie controversată a Curții Constituționale a Ucrainei cu privire la activele oficialilor guvernamentali, care a declanșat o criză constituțională.
Ucraina a fost în centrul atenției internaționale din două motive în ultimele luni. În afară de alegerile locale organizate în octombrie, o hotărâre controversată a Curții Constituționale a Ucrainei cu privire la activele oficialilor guvernamentali a declanșat o criză constituțională la Kiev.
Ambele au subminat semnificativ sprijinul popular pentru președintele Zelenski și partidul său. La asta se adaugă o economie slăbită de coronavirus, situație care a dat ocazia forțelor pro-ruse să își reafirme poziția în Ucraina. Aceste grupuri reprezintă acum o amenințare directă pentru ambițiile euro-atlantice ale Ucrainei.
Rezultatele alegerilor locale au arătat că Zelenski și partidul său nu au respectat promisiunile făcute în campanie. Dezamăgirea și neîncrederea i-au făcut pe ucraineni să voteze masiv pentru partidele conduse de oameni care reprezintă o formă distructivă de corupție post-sovietică.
Kremlinul ar folosi oligarhi pro-ruși pentru a restabili controlul
Iar presa internațională a sugerat intervenția Rusiei în aceste alegeri. Adică dezinformarea și manipularea procesului electoral. De asemenea, tot presa occidentală spune că Rusia vede acum o oportunitate de a slăbi puterea lui Zelenski și a partidului său.
Pentru asta, Kremlinul ar folosi oligarhi pro-ruși pentru a restabili controlul complet asupra Ucrainei. O astfel de strategie ar știrbi potențiala integrare euro-atlantică a Ucrainei. Pe de altă parte, presa occidentală supraestimează influența Moscovei asupra vecinului său.
Instabilitatea actuală în Ucraina pare mai curând cauzată de existența continuă a unei „mentalități sovietice” între diverse straturi ale elitei politice. Asta i-a determinat pe politicieni să dea prioritate propriilor beneficii în fața oricărui angajament real față de o direcție pro-rusă sau pro-occidentală. Istoria recentă a Ucrainei arată că peisajul politic a fost caracterizat de acțiunile și dorințele economice ale elitelor. Acestea au încercat să găsească un echilibru între binefăcătorii din Rusia și din Occident.
După ce Curtea Constituțională a decis pentru abolirea unei legi referitoare la divulgarea obligatorie a activelor și câștigurilor oficialilor guvernamentali, mulți au acuzat că decizia e rezultatul amestecului rus în politica țării vecine. Iar președintele Zelenski a declarat că „parlamentarii pro-ruși și cei susținuți de oligarhi” sunt responsabili de această decizie. Chiar dacă Zelenski, înainte de a fi ales, a „uitat” să declare că deține o vilă în Italia (o proprietate cu 15 camere în Forte dei Marmi, oraș în care oligarhii ruși Roman Abramovici, Oleg Deripaska și Mihail Prokhorov dețin și ei reședințe). Dacă se ține cont de acest lucru, criza constituțională din Ucraina nu poate fi atribuită doar interferenței Rusiei.
Dar, în același timp, privind la actuala hartă electorală a Ucrainei, e clar că sud-estul țării devine tot mai pro-rus. Rămâne de văzut dacă Ucraina are suficientă forță politică pentru a contrabalansa această influență. Dacă această alienare va prevala în Ucraina, ar putea duce la un nou conflict înghețat în sudul și în jurul țării, unde se află regiuni vitale pentru accesul Kievului la Marea Neagră.
