Când scăpăm de ciclonul Boris?
Elena Mateescu a explicat că ciclonul Boris s-a format în nordul Italiei și s-a stabilit în Europa Centrală, afectând în mod deosebit state precum Germania, Austria, Italia, Slovacia și Polonia. Specialiștii au explicat că interacțiunea dintre masa de aer foarte cald de la suprafața Mediteranei și cea de aer rece din altitudine a favorizat blocarea ciclonului în Europa Centrală, cu o deplasare spre sud-estul Europei.
„Este imaginea satelitară care ne arată, prin definiție, sistemul atmosferic de presiune scăzută, ceea ce înseamnă, de altfel, un ciclon și care e responsabil de cantitățile importante de precipitații, temperaturi sau stratul de zăpadă, ceea ce s-a și întâmplat, ca urmare a ciclonului Boris. Și observăm mișcările, aceste vârtejuri care cu cât presiunea e mai scăzută în ochiul ciclonului, cu atât intensitatea fenomenelor e mai mare.
S-a format în nordul Italiei, s-a cantonat în Europa Centrală. Cele mai afectate state au fost Germania, Austria, Italia, Slovacia, Polonia, pentru că la contactul dintre masa de aer foarte cald, de la suprafața Mediteranei, cu masa de aer foarte rece din altitudine s-a favorizat blocajul acestui ciclon în Europa Centrală, cu deplasare spre Europa de Sud-Est”, a explicat ea la Antena 3 CNN.
Directorul ANM a mai afirmat că ciclonul „se va stinge în următoarele zile”.
„El se va stinge în următoarele zile. Deja observăm că în zona țării noastre am mai avut precipitații foarte puține și mâine la fel. Contăm pe valori de 10-15 litri/mp în special în partea de sud-est. Nu excludem să avem și în nordul Moldovei în continuare, dar 10-15 litri, în condițiile în care am avut în Vaslui și în Galați cantități care s-au apropiat punctiform de 200 de litri. Sigur că impun în continuare o monitorizare, dar nu mai putem să considerăm că reprezintă un pericol atât de mare, așa cum s-a întâmplat în noaptea de sâmbătă spre duminică”, a spus aceasta.
Elena Mateescu a vorbit, totodată, despre debitul Dunării, care a fost afectat de ciclonul Boris.
„Faptul că precipitațiile foarte mari din Germania, și tot ce traversează până ce Dunărea ajunge în țara noastră, pot să genereze până pe 22 septembrie, așa cum arată scenariile și evoluțiile realizate de colegii hidrologi, un debit de 6000 m/s până în data 22 septembrie, comparativ cu ce am avut la începutul datei de 10-11 septembrie, când ciclonul a început să aibă efecte în Europa Centrală, de 2800 de m/s. Sigur că dacă va mai ploua e important să monitorizăm, însă așa cum arată datele, pericolul începe de la 10.000 m/s sau 14.000 m/s”, a explicat ea.
Urmează o perioadă de calm
Directorul ANM a explicat că urmează o perioadă de calm în ceea ce privește precipitațiile, cu valori de 10-15 l/mp. Din punct de vedere termic, după un sfârșit de săptămână și o zi cu vreme mai rece, resimțită de toți, în contrast cu temperaturile de 35 de grade din prima parte a lunii septembrie, temperaturile au scăzut în regiunile intracarpatice la 10-14 grade, în timp ce în sud-est acestea au ajuns până la 20 de grade. De marți, temperaturile vor urca spre 25 de grade, iar de miercuri se așteaptă să ajungă la 27 de grade.
Elena Mateescu a adăugat că schimbările climatice, indiferent de locația geografică, duc la apariția tot mai frecventă și intensă a fenomenelor meteorologice specifice fiecărei regiuni și fiecărui sezon în care se manifestă.
15 morți în Europa Centrală și de Est
Luni, Europa Centrală și de Est deplânge 15 victime în urma ciclonului Boris, care a lăsat mii de sinistrați și a provocat pagube enorme, ale căror dimensiuni sunt încă dificile de evaluat, potrivit AFP.
Începând de vineri, regiunea a fost lovită de ploi neîncetate care au umflat cursurile de apă și râurile, forțând mii de locuitori să-și părăsească locuințele, în unele cazuri fiind necesară evacuarea cu elicopterul.
În România, au fost raportate șapte decese. Austria a anunțat trei victime: un pompier și doi bărbați de 70 și 80 de ani. În Cehia, poliția a anunțat moartea unei persoane care s-a înecat și dispariția a șapte persoane. În Polonia, poliția a raportat patru victime în regiunile afectate. Premierul Donald Tusk a declarat acordarea unui ajutor imediat de un miliard de zloți (aproximativ 235 milioane de euro).