Alegerile prezidențiale au fost anulate. Ce urmează și când vor avea loc noi alegeri
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis vineri, 6 decembrie 2024, în unanimitate, anularea primului tur al alegerilor prezidențiale.
Potrivit deciziei CCR, întregul proces electoral va fi reluat, Guvernul fiind obligat să stabilească o nouă dată și să refacă toate etapele: strângerea de semnături, depunerea și validarea candidaturilor, campania electorală și cele două tururi de scrutin.
Implicațiile anulării primului tur de alegeri
Daniel Fenechiu, senator PNL, a explicat implicațiile deciziei CCR, arătând că anularea primului tur de alegeri presupune refacerea completă a procesului electoral:
„Eu cred că în momentul ăsta trebuie să analizăm foarte bine ce s-a întâmplat. E cel mai important lucru, să fim convinși că decizia Curții este o decizie corectă și pe lege și să ne pregătim, da, fără îndoială, de un nou proces electoral pentru că în articolul 2 al comunicatului care reia dispozitivul hotărârii Curții, asta spune CCR – că Guvernul trebuie să stabilească un nou calendar electoral.
Asta înseamnă că Guvernul va da o nouă hotărâre de guvern, data alegerilor și un nou calendar electoral.”
Liberalul a subliniat că toate etapele vor fi reluate, de la început: „În momentul în care vorbești de calendar electoral, acesta conține tot: de la data hotărârii de guvern care stabilește data alegerilor, până la data desfășurării turului 2 al alegerilor. Toate activitățile. Deci, strângere de semnături, depunere de candidaturi, validare de candidaturi.”
Fenechiu a estimat că alegerile nu ar putea avea loc „mai devreme de luna martie”.
Petre Lăzăroiu, fost judecător CCR, a explicat că reluarea integrală a procesului electoral este obligatorie, iar acest lucru va necesita timp.
„Guvernul stabilește noi date ale alegerilor și competitorii vor trebui din nou să se înscrie în competiție. Asta înseamnă că vom vota la anul”, a declarat el pentru Antena 3.
Lăzăroiu a mai arătat că, în cazul validării alegerilor parlamentare, Parlamentul își va desemna structurile, iar președintele Senatului va deveni președinte interimar până la organizarea scrutinului prezidențial: „Președintele Senatului să ia locul președintelui ieșit din mandat.”
Contextul hotărârii Curții Constituționale
Hotărârea Curții a venit pe fondul unor nereguli semnificative descoperite în organizarea primului tur. Potrivit unui comunicat al CCR, „în temeiul articolului 146, lit. f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea președintelui României”. Turul al doilea, planificat inițial pentru 8 decembrie, urma să se desfășoare între Călin Georgescu (22,94%) și Elena Lasconi (19,17%).
Decizia CCR a generat reacții și controverse în spațiul public.
Petre Lăzăroiu a făcut apel la clarificarea unor aspecte juridice legate de candidatura unor competitori: „De ce nu se pornește o acțiune penală, nu in rem, ci in personam, împotriva lui Călin Georgescu? Să se demonstreze dacă e omul rușilor și ce a făcut.”
În acest context complicat, Guvernul trebuie să elaboreze rapid un plan pentru organizarea de noi alegeri, asigurându-se că procesul respectă toate normele legale pentru a evita situații similare pe viitor. Reluarea completă a procesului electoral marchează un precedent fără egal în istoria politică recentă a României, ceea ce impune o evaluare atentă a cauzelor care au condus la această situație.
