Cifre statistice secundare indică faptul că banca centrală din China şi-ar fi triplat deţinerile de aur în perioada post-criză, cantitatea fiind a doua din lume după cea din visteria SUA. Scopul urmărit de autorităţile de la Beijing ar fi acoperirea cu metal preţios a yuan-ului în vederea transformării sale în monedă de rezervă.
China atacă poziţia dominantă a SUA în comerţul global şi finanţele internaţionale cumpărând aur, mult aur. Acesta este avertismentul lansat de Bloomberg Intelligence care nu exclude ca banca centrală din această ţară să-şi fi triplat la 3.510 tone metrice deţinerile de lingouri faţă de aprilie 2009. Cuantificarea deţinerilor de aur ale Chinei – învăluite în mister – are la bază datele statistice privind producţia internă de metal preţios a ţării şi cifre oferită de asociaţia de profil. World Gold Council încă afişează date potrivit cărora rezerva de aur a Chinei este de 1.054,1 tone metrice, însă o confirmare a calculelor Bloomberg ar transforma ţara care este deja cea de-a doua putere economică a lumii şi în a doua mare deţinătoare de aur după SUA a cărei rezervă este de 8.133,5 tone metrice.
Scopul acestor acumulări ar fi impunerea yuan-ului ca un competitor solid pentru dolar la statutul de monedă de rezervă. "Dacă vrei să stabileşti o monedă de rezervă, trebuie să ai şi alte active pe bilanţuri decât cele denominate în bani de hârtie", explică Bart Melek, şef pentru strategiile pe pieţele de mărfuri la TD Securities, divizia de brokeraj a unuia dintre cele mai mari grupuri bancare din Canada.
Achiziţiile de aur s-ar putea include în planul autorităţilor de la Beijing de a diversifica rezerva valutară însumând 3,7 trilioane dolari şi în a cărei componenţă aurul abia reprezenta 1% la ultima raportare din anul 2009. China a fost cel mai mare producător de aur din lume, dar şi pe locul doi în rândul consumatorilor după India. Cu toate acestea, informaţiile existente în piaţă nu au putut confirma în ce măsură aurul care a intrat în China a fost parcat şi la banca centrală.
O cheie de la FMI pentru cufărul cu aur al Chinei
Misterul asupra aurului Chinei ar putea fi ridicat chiar în perioada imediat următoare, în condiţiile în care ţara ar trebui să-şi facă publice deţinerile în vederea includerii yuan-ului în coşul de monede care acoperă drepturile speciale de tragere ale Fondului Monetar Internaţional, alături de dolar, euro, yen şi lira sterlină. Raportarea ar urma să survină fie înaintea întrunirii board-ului FMI de luna viitoare, fie înainte de şedinţa din octombrie a.c., spune un raport lansat recent de grupul bancar japonez Nomura Holdings. Fondul are şi el deţineri de 2.814 tone de aur.
Yuan-ul, doar mărunţiş în plăţile internaţionale
În coşul actual de valute dolarul are o pondere de 63%, fiind urmat abia departe de euro, cu o proporţie de 22%. Totuşi, date oferite de Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication spun că doar 43% din plăţile globale s-au efectuat în februarie a.c. în moneda SUA. Aceleaşi statistici indică o utilizare marginală (1,8%) a yuan-ului în sistemele Swift. Deocamdată, investitorii privaţi nu-şi pot muta banii din China şi către China decât prin programe aprobate şi în cantităţi limitate.
Drumul către El Dorado, parcurs deja de Rusia
Adăugarea de aur în rezerva internaţională, dar şi includerea altor active, ar diminua dependenţa Chinei pe susţinerea dolarului, comentează Nathan Chow, economist la DBS Group Holdings Ltd. în Hong Kong. O observaţie similară face şi Steven Dooley, expert pe strategii valutare la Western Union Business Solutions for Asia-Pacific din Australia. "Cele mai lichide monede tind să se bazeze pe o gamă variată de deţineri de valute", spune el.
China nu este singura care face un astfel de pas. Rusia şi-a triplat, de asemenea, cantitatea de aur din visterie din 2005 până în prezent, o mutare făcută în detrimentul deţinerilor de titluri de Trezorerie americane vândute agresiv mai cu seamă în anii 2011-2012. Susţinerea cu aur a rublei nu a împiedicat însă ţara să traverseze o criză valutară majoră la sfârşitul anului trecut.
Dezvăluiri care pot mişca preţul metalului galben
Secretul ţinut de China faţă de presupusa sa acumulare de aur, a suscitat încă şi mai mult curiozitatea investitorilor. Confirmarea majorării unor deţineri ar da un nou imbold pozitiv sentimentului legat de aur, ca activ de rezervă de primă importanţă, spune Melek de la TD Securities din Toronto. Cotaţia lingourilor de aur s-a dublat la de la 882,05 dolari/uncie în anul 2008, la 1.921,17 dolari/uncie, în 2011, dar în prezent se tranzacţionează la valori în jurul reperului de 1.200 dolari/uncie.
Calea către statutul de superputere este pavată cu aur
Într-un comentariu rar despre aur, Yi Gang, guvernator adjunct al băncii centrale din China, a spus în martie 2013 că nu pot realiza plasamente mai mari de 2% din rezerve deoarece piaţa este prea mică. În aceste zile, instituţia a refuzat orice comentarii suplimentare. Din punctul de vedere al lui Ashish Bhatia, director la World Gold Council, China ar mai avea loc de extindere având în vedere că o expunere ideală pentru o bancă centrală ar fi de 4-10% din rezervă pe aur.
"Nu m-aş aştepta la un salt uriaş în deţinerile de aur", spune, totuşi, Andy Ji, strateg valutar pentru divizia din Singapore a Commonwealth Bank of Australia. Varianta forţării unei covertibilităţi mai ridicate a yuan-ului rămâne puternică. "Aurul a fost întotdeauna în istoria Chinei o cale de a-şi proiecta puterea", aminteşte Kenneth Hoffman, analist pentru piaţa metalelor şi industria minieră la Bloomberg Intelligence. În opinia sa, autorităţile de la Beijing se gândesc să internaţionalizeze yuan-ul şi acesta este motivul posibil pentru care acumulează atâta aur.