Și la sfârșitul lumii, așa cum o cunoaștem, potrivit Worldcrunch. Intitulat „Apropierea unei schimbări în biosfera Pământului”, studiul realizat de peste 20 de oameni de știință din diverse instituții internaționale nu este foarte optimist.

Cercetarea indică iminența unui colaps ireversibil al ecosistemelor Pământului. Pentru a-și susține lucrarea, autorii au analizat studii care descriu perturbările biologice ale celor șapte mari crize planetare: explozia Cambriană, de-acum 540 de milioane de ani, cele cinci extincții masive, dintre care unele au anihilat 90% din viața de pe Pământ, și tranziția de la ultima Eră Glaciară la epoca noastră, acum mai bine 12.000 de ani.

Aproape jumătate din climatele prezente azi pe Pământ ar putea dispărea în curând

„Toate aceste tranziții au coincis cu constrângeri care au modificat atmosfera, oceanul și clima la scară globală”, spun autorii. Același fenomen are loc în prezent: conform oamenilor de știință, aproape jumătate din climatele prezente astăzi pe Pământ ar putea dispărea în curând, fiind înlocuite de condiții nemaivăzute până acum de organismele vii pe 12% până la 39% din suprafața planetei.

Mai presus de toate, această tranziție radicală ar putea avea loc cu o brutalitate fără precedent. „Ultima perturbare planetară a provocat schimbări biologice extreme în doar 1000 de ani”, spune Arne Moers, profesor de biodiversitate la Universitatea Simon Fraser din Vancouver. „La scară geologică, este ca și cum ai trece de la copilărie direct la vârsta adultă în mai puțin de un an. Și totuși, ceea ce se întâmplă astăzi merge cu o viteză și mai mare”, spune el.

Ne asumăm un risc enorm de modificare a stării Pământului

Și mai rău este că inerția ar putea scăpa de sub control sistemul în curând. „Planeta noastră nu are nicio amintire despre starea sa anterioară”, spun autorii.

„Ne asumăm un risc enorm de modificare a stării Pământului: înclinarea brutală a sistemului climatic spre un nou echilibru la care ecosistemele și societățile noastre nu se vor putea adapta”, afirmă Arne Moers.

Tendințe distructive

Gazele masive cu efect de seră pe care le emitem nu sunt singurele responsabile. Presiunea exercitată de specia umană variază de la „fragmentarea habitatelor naturale” la „creșterea demografică” prin „consumul excesiv de resurse”. Deja, 43% din ecosistemele Pământului sunt folosite pentru a satisface nevoile a șapte miliarde de locuitori.

Activitatea Platformei interguvernamentale de știință-politică pentru biodiversitate și servicii ecosistemice (Ipbes), nu îi contrazice. Experții au observat deja că o specie dispare în 20 de minute și că ritmul se accelerează. În ultimii 200 de ani, de la începutul erei industriale, în funcție de specie, acest ritm a fost de 10 până la 100 de ori mai mare decât ritmul natural de dispariție observat de oamenii de știință pe o perioadă de 500 de milioane de ani.

”Îngroziți de aceste rezultate”

Autorii studiului, care spun că nu sunt îngrijorați, ci „îngroziți de aceste rezultate”, consideră că omenirea nu are altă opțiune decât să înceapă o adevărată revoluție a stilului de viață. Pentru asta trebuie să reducă presiunea demografică, să-și regândească structurile sociale și să concentreze populațiile în zone care sunt deja dense pentru a oferi Pământului mijloacele de a atinge din nou echilibrul natural.