Nu mai este mult și România va trece la ora de iarnă. La finalul lunii octombrie, românii vor beneficia de o oră în plus de somn, în noaptea în care ora se va da înapoi. Cum este afectat organismul nostru de această modificare, vă spunem în cele ce urmează.
Când trecem la ora de iarnă. Modul cum ne afectează sănătatea
În anul 2024, România va face tranziția la ora de iarnă în noaptea de 26 spre 27 octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, ora 04:00 devenind ora 03:00. Această schimbare ne va aduce o oră suplimentară de somn, dar și seri în care se va întuneca mai devreme. Schimbarea orei, deși controversată, are ca scop economisirea energiei prin sincronizarea orelor de activitate cu lumina naturală.
Inițiativa de a ajusta ora sezonier are rădăcini în ideea de a profita mai eficient de lumina naturală, reducând astfel nevoia de iluminat artificial. Deși acest concept a fost introdus cu scopul de a economisi energie, eficiența sa este dezbătută în prezent. Trecerea la ora de iarnă aduce dimineți mai luminoase, aspect care poate avea un impact pozitiv asupra ritmului circadian, ajutând oamenii să se trezească mai ușor și să fie mai activi dimineața.
Acest avantaj este deosebit de important pentru elevi și angajați, care încep activitatea devreme. De asemenea, expunerea la lumina naturală dimineața poate influența pozitiv starea de spirit și energia pe parcursul zilei. În plus, se susține că această măsură poate sprijini economia de energie, prin reducerea necesității de iluminat artificial, însă studiile recente au pus sub semnul întrebării amploarea acestui beneficiu.
Deși aparent benefică, schimbarea orei poate avea și efecte negative asupra sănătății și bunei dispoziții a oamenilor. Schimbarea bruscă a ceasului perturbă ritmul circadian, ceasul biologic intern al organismului, ceea ce poate duce la dificultăți de adaptare.
Ora de iarnă. Pot apărea tulburări de somn
Acest lucru este resimțit mai ales prin tulburări de somn, inclusiv dificultăți de adormire și trezire. Chiar și după ce persoanele adorm, calitatea somnului poate fi redusă, ceea ce duce la oboseală persistentă și scăderea performanței pe parcursul zilei.
Aceste tulburări afectează în mod special copiii și persoanele în vârstă, care pot avea nevoie de mai mult timp pentru a se adapta la noul program. Oboseala cronică cauzată de schimbarea orei poate afecta inclusiv sistemul imunitar, slăbind capacitatea organismului de a lupta împotriva bolilor.
Pe lângă impactul fizic, schimbarea orei are și efecte emoționale. Reducerea bruscă a expunerii la lumina naturală, mai ales în a doua parte a zilei, poate intensifica simptomele depresive, în special la persoanele vulnerabile la tulburări afective sezoniere. Acestea se manifestă prin stări de melancolie, apatie și tristețe care pot persista pe toată durata iernii.
Mai mult, perturbarea ritmului circadian poate amplifica nivelurile de stres și anxietate, ducând la iritabilitate și dificultăți de concentrare. Studiile au arătat că în primele zile de după schimbarea orei, numărul accidentelor rutiere și de muncă crește, cauzat de scăderea vigilenței și oboselii acumulate.
Un alt avantaj al trecerii la ora de iarnă este îmbunătățirea siguranței rutiere, datorită faptului că mai multe ore de lumină naturală coincid cu perioadele de trafic intens de dimineață, când oamenii se deplasează la muncă sau la școală. Vizibilitatea îmbunătățită poate reduce riscul de accidente, șoferii fiind mai alertați datorită expunerii la lumină.
Totodată, perturbarea ritmului somnului și reducerea odihnei pot avea efecte mai serioase asupra sănătății pe termen lung. Cercetările sugerează o legătură între schimbarea orei și creșterea riscului de afecțiuni cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, mai ales în primele zile de după ajustarea ceasurilor.