Cărțile de identitate electronice. De ce s-a amânat proiectul

Când trecem la cărțile de identitate electronice? Un exemplu concludent este implementarea cărților de identitate electronice, un proiect major care, în prezent, stagnează din cauza contestațiilor și licitațiilor nefinalizate, ceea ce ar putea duce la pierderea a 150 de milioane de euro din PNRR.

Mega-proiectul pentru cărțile de identitate electronice a fost inițiat în 2021, când a fost emis primul buletin electronic în Cluj, în cadrul unui program pilot. De atunci, însă, progresul a fost limitat, iar obstacolele întâmpinate sunt multiple.

Principalul impediment este legat de aprovizionarea cu plastic și cipuri, afectată de criza globală a microcipurilor. În urma întârzierilor semnificative în livrarea materialelor necesare, Guvernul a solicitat o renegociere a fondurilor din PNRR, reducând suma alocată inițial de la 200 la 150 de milioane de euro.

În iulie 2022, Imprimeria Națională a lansat prima licitație publică pentru achiziționarea plasticului și cipurilor necesare confecționării cărților de identitate electronice. Câștigătorul, grupul Idemia din Franța, a fost desemnat în februarie 2023, dar acest lucru a adus în discuție un alt blocaj major: achiziționarea infrastructurii PKI, esențială pentru gestionarea și criptarea certificatelor digitale. Licitația pentru această infrastructură a fost inițiată în același an, dar nu a fost finalizată din cauza contestațiilor depuse de o asociere de trei firme, ceea ce subliniază complexitatea situației și diversele interese comerciale și politice care contribuie la stagnare.

Aceste întârzieri nu sunt doar o chestiune administrativă; ele reflectă o realitate mai amplă în care România se luptă să își modernizeze infrastructura digitală. Specialiștii sugerează că, pe lângă problemele de aprovizionare, există și o lipsă de coordonare și de voință politică în gestionarea acestor proiecte. De asemenea, contestațiile legate de licitații sugerează o competiție acerbă între companiile care oferă soluții tehnologice, fiecare încercând să obțină o favoare politică sau comercială.

Până în 2026, România ar trebui să aibă 5,5 milioane de cărți electronice

Conform planului, până la finalul anului ar trebui să fie emise 1,7 milioane de cărți de identitate electronice, iar până în 2026 numărul total ar trebui să ajungă la 5,5 milioane. Această implementare nu este doar o chestiune de modernizare, ci o necesitate pentru integrarea României în economia digitală globală. Dacă aceste obiective nu sunt atinse, România riscă nu doar pierderea fondurilor europene, ci și stagnarea procesului de digitalizare în ansamblu.

Dar care este utilitatea reală a cărților de identitate electronice? În primul rând, acestea vor facilita accesul la o gamă largă de servicii publice digitalizate, reducând birocrația și timpul de așteptare pentru cetățeni. Utilizatorii vor putea semna electronic documente oficiale, ceea ce va simplifica procedurile administrative.

În plus, această carte va funcționa și ca un card de sănătate, consolidând accesul la servicii medicale. Pe termen lung, cărțile electronice de identitate vor deveni o cerință esențială pentru călătoriile în Uniunea Europeană, ceea ce face ca implementarea acestui proiect să fie urgentă.

În concluzie, deși România are potențialul de a avansa semnificativ în era digitală, obstacolele actuale subliniază necesitatea unei abordări mai eficiente și coordonate în gestionarea proiectelor de modernizare. Fără o soluționare rapidă a problemelor actuale, țara riscă nu doar să piardă fonduri esențiale, ci și să rămână în urmă în competiția globală pentru inovare și dezvoltare digitală.