Analiştii CFA România anticipează că România va adopta moneda euro peste aproximativ opt ani, potrivit unui comunicat de presă transmis joi de organizaţie. Cât priveşte impactul crizei coronavirusului asupra economiei naţionale, cea mai mare parte a respondenţilor (peste 56%) anticipează că acesta se va resimţi până în trimestrul II al anului 2022.

„Din luna aprilie a anului 2020, în cadrul sondajului au fost adăugate întrebări suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei naţionale, iar rezultatele pentru luna februarie 2021 relevă durata impactului economic al coronavirusului – cea mai mare parte a respondenţilor (peste 56%) anticipează ca acesta se va resimţi până în trimestrul II al anului 2022; deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2021 – valoarea medie a anticipaţiilor este 7,4%; evoluţia, în termeni reali a PIB în anul 2021 – valoarea medie a anticipaţiilor este +4,1%; datoria publică procent din PIB va ajunge, într-un orizont de 12 luni, la peste 52%; anticipaţiile respondenţilor sunt de adoptare a euro de către România peste aproximativ 8 ani”, se arată în comunicat.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (martie 2022/martie 2021) a înregistrat o valoare medie de 3,29%, fiind de remarcat şi faptul ca 69% dintre participanţii la sondaj estimează majorarea acestei rate.

Leul se va deprecia față de euro în următoarele 12 luni

În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, peste 87% dintre participanţii la sondaj anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuală. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de şase luni este de 4,9182 lei pentru un euro, în timp ce, pentru orizontul de 12 luni, cursul mediu este 4,9708 lei pentru un euro.

„În concordanţă cu datele statistice care arată un început de an mai lent al economiei, indicatorul de încredere a rămas constant în luna martie. De asemenea, sondajul relevă revenirea, în linie cu evoluţiile globale, a anticipaţiilor de majorare a ratei inflaţiei”, a declarat Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte CFA.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a rămas constant comparativ cu luna anterioară la valoarea de 55,7 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului precedent, indicatorul a crescut cu 7,2 puncte). Evoluţia celor două componente ale acestuia a fost divergentă. În acest sens, indicatorul condiţiilor curente a crescut cu 3,5 puncte faţă de luna anterioară, la valoarea de 38,3, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 1,7 puncte, la 64,4.

Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de aproape zece ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică cuprinde valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a şase întrebări cu privire la condiţiile curente referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii şi anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.