Aproximativ 34% dintre antreprenorii români se așteaptă ca România să ofere un mediu prietenos pentru dezvoltarea afacerilor într-un orizont mediu de timp (5-10 ani), în timp ce 21% dintre ei se așteaptă ca acest lucru să se întâmple într-un orizont scurt de timp (3-5 ani).

Studiul este un barometru anual realizat de EY România, care măsoară percepţiile antreprenorilor români în privinţa a cinci piloni fundamentali pentru dezvoltarea antreprenoriatului: accesul la finanţare, reglementarea şi impozitarea, cultura antreprenorială, educaţia şi sprijinul coordonat oferit de asociații specializate în susţinerea antreprenoriatului. Pentru această ediție au răspuns la chestionar 369 antreprenori și oameni de afaceri din România, în perioada 9 ianuarie – 24 februarie 2015.

Aspectele fiscale – cel mai important obstacol pentru antreprenori

Aproape 50% dintre respondenți indică aspectele de natură fiscală, precum impredictibilitatea reglementărilor, complexitatea fiscalizării și nivelul taxelor, ca reprezentând cel mai mare obstacol în crearea și dezvoltarea unei afaceri în România.

De asemenea, din analiza cuvintelor utilizate de antreprenori pentru a indica obstacolele cele mai importante în dezvoltarea afacerilor, se observă faptul că lipsurile le marchează activitatea, fie că este vorba despre lipsa predictibilității fiscale, a resurselor umane calificate, a susținerii antreprenorilor de către administrațiile locale și centrale, lipsa incubatoarelor de afaceri sau a resurselor financiare.

Educația și cultura antreprenorială – singurul pilon cu evoluție majoritar pozitivă

La fel ca la ediția anterioară a studiului, dintre cei 5 piloni care sprijină dezvoltarea antreprenoriatului, educația și formarea antreprenorială reprezintă singurul factor perceput de majoritatea antreprenorilor ca având o evoluție pozitivă: 62% dintre antreprenori consideră că acest factor s-a îmbunătățit în România în ultimul an, față de 58% în ediția din 2014.

Pe de altă parte, 42% dintre respondenți au indicat o îmbunătățire a culturii antreprenoriale. 37% cred că ajutorul oferit de organizațiile specializate în dezvoltarea antreprenoriatului a cunoscut o evoluție pozitivă iar 30% că accesul la finanțare s-a îmbunătățit. Doar 20% dintre respondenți consideră că reglementarea și fiscalizarea au cunoscut o evoluție pozitivă în 2014.

Top 5 măsuri guvernamentale cu impact pentru antreprenori

În viziunea antreprenorilor români, top 5 măsuri guvernamentale care ar susține dezvoltarea afacerilor românești pe termen scurt sunt: reducerea poverii fiscale și acordarea de facilități fiscale (45%), reducerea birocrației și simplificarea legislației, în special a Codului fiscal (15%), oferirea de garanții de stat pentru credite, mai ales pentru start-up-uri (8%), îmbunătățirea colaborării și comunicării între mediul public și cel privat (7%) și stabilitatea mediului fiscal (5%).

Accesul la finanțare – în continuare o problemă majoră

82% dintre respondenți consideră accesul la finanțare dificil sau foarte dificil, în scădere cu 6 puncte procentuale față de ediția anterioară a studiului. Top 3 instrumente de finanțare cu impact pentru companiile antreprenoriale sunt creditele bancare, fondurile europene și microfinanțarea.

În privinţa ariilor de acţiune ale guvernului, antreprenorii români consideră următoarele măsuri ca fiind cele mai potrivite pentru a îmbunătăți accesul la finanțare al companiilor antreprenoriale:

  • Facilităţile fiscale pentru investiţiile în companii mici (26%)
  • Oferirea de garanții pentru credite (20%)
  • Impozitarea redusă a câștigurilor de capital (18%)

Eșecul în afaceri este penalizat

Frica de eşec rămâne una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului. Un procent de 65% dintre antreprenori consideră că eșecul în afaceri este penalizat de societatea românească, fiind perceput ca o barieră pentru viitoarele proiecte de afaceri (37%), o nereușită în carieră (17%) sau indică lipsa abilităților necesare pentru a fi antreprenor (11%). Doar pentru 29% dintre antreprenori eșecul în afaceri este un prilej de învățare.

Programe dedicate antreprenoriatului în universități

Programele specifice de educaţie antreprenorială (56% dintre răspunsuri) sunt pentru întreprinzătorii români cele mai reprezentative pentru îmbunătăţirea percepţiei asupra antreprenoriatului ca alegere de carieră în rândul tinerilor. Pe locul al doilea, cu 22% dintre opțiuni și în creștere față de anul trecut, s-au situat programele guvernamentale care susțin antreprenoriatul.

În același timp, antreprenorii oferă mentorat celor aflați la început: 68% mentorează antreprenori de start-up-uri într-un cadru organizat sau informal.

Incubatoarele și acceleratoarele de afaceri vor juca cel mai important rol în dezvoltarea antreprenoriatului

Dintre formele de ajutor coordonat oferite de asociații și instituții specializate, antreprenorii consideră incubatoarele și acceleratoarele de afaceri ca având pe termen lung cel mai important rol în dezvoltarea antreprenoriatului, urmate de programele guvernamentale pentru start-up-uri. În România, aceste programe sunt coordonate de Direcția Politici Antreprenoriale și Implementare Programe pentru IMM-uri, din cadrul Ministerului Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri.

„Antreprenoriatul este una dintre forțele majore care schimbă lumea așa cum o știm, manifestându-se din ce în ce mai puternic în țările cu tradiție antreprenorială, dar și în țările emergente. Antreprenoriatul se schimbă și el, tot mai mulți tineri înființându-și propria companie. Aproape 50% dintre antreprenorii de la nivel mondial au între 25-44 de ani. De asemenea, tinerii între 25-34 de ani sunt cea mai antreprenorială grupă de vârstă. Provocarea majoră pentru tinerii și antreprenorii români este să țină pasul cu aceste evoluții rapide care au loc la nivel mondial. Aceeași provocare o au în egală măsură și instituțiile publice. Problemele legate de reglementare (complexitatea fiscalizării, birocrația, lipsa predictibilității fiscale) sunt cele mai presante aspecte pentru IMM-urile românești, față de creșterea bazei de clienți, care reprezintă cea mai importantă problemă pentru IMM-urile din Uniunea Europeană”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

“Ne-am propus ca prin realizarea anuală a acestui studiu să contribuim la o înțelegere mai bună a mediului în care iau naștere și se dezvoltă companiile românești: ce funcționează sau merge în direcția bună și ce nu funcționează așa cum și-ar dori antreprenorii. Sperăm, astfel, să ajutăm oamenii de afaceri să fie mai informați, în timp ce alte părți interesate (instituții publice, incubatoare și acceleratoare de afaceri, finanțatori, educatori etc.) să obțină o imagine de ansamblu a mediului antreprenorial românesc, care să îi ajute în determinarea acțiunilor viitoare ce vizează sprijinirea antreprenorilor”, a spus Alexandru Lupea, Assurance Partner și Strategic Growth Markets Leader, EY România.