Noul prim-ministru al României, Marcel Ciolacu, a precizat că, deși România a ratat intrarea în spațiul Schengen în 2022, asta nu înseamnă că autoritățile se vor da bătute. De asemenea, premierul a explicat motivul pentru care Lucian Bode și Bogdan Aurescu nu mai fac parte din noul Executiv
Lucian Bode și Bogdan Aurescu au făcut parte din Cabinetul lui Nicolae Ciucă, însă cei doi nu se mai regăsesc printre miniștri Executivului condus de Marcel Ciolacu.
Noul premier al României a oferit un interviu pentru Euractiv, în care scoate la iveală motivul pentru care Lucian Bode și Bogdan Aurescu nu mai fac parte din noul Guvern. Acesta a dat detalii și despre obiectivul României de a fi membră a spațiului Schengen.
Potrivit președintelui Partidului Social Democrat (PSD), România a tras învățăminte valoroase din erorile anterioare, ceea ce a dus la înlocuirea miniștrilor implicați în această chestiune în noul guvern. În ceea ce privește dosarul Schengen, principalele responsabilități au fost atribuite Ministerului de Externe și Ministerului de Interne, unde fețe proaspete au preluat de la Bogdan Aurescu și Lucian Bode.
„Voi cere noului ministru de interne (Cătălin Predoiu) și noului ministru de externe (Luminiţa Odobescu) să prezinte un plan extins pentru lunile următoare pentru a vedea ce se poate face pentru a schimba veto-ul aplicat de guvernul de dreapta din Austria”, a declarat liderul social-democrat.
Nu există o dată exactă pentru când ar putea adera România la Schengen
Liderul social-democraților s-a abținut de la a face previziuni cu privire la data aderării pentru a nu genera „așteptări înșelătoare”.
„Am avut o șansă anul trecut, cei de la conducere au ratat această oportunitate. Acest lucru nu înseamnă că vom renunța. Am luat deja legătura cu viitoarea președinție spaniolă la Consiliul UE și cu Comisia Europeană pentru a vedea ce au de gând să facă în acest dosar în a doua parte a anului”, a declarat Marcel Ciolacu.
El a subliniat importanța de a învăța din greșelile de anul trecut și a evidențiat faptul că persoanele responsabile pentru acest dosar nu mai dețin funcții în cadrul noului guvern.
„Trebuie să implicăm pe toată lumea în proces și în elaborarea strategiei și să construim o coaliție națională cu toți cei interesați să ajute România să atingă acest obiectiv. Dacă pot face ceva pe baza acelor recomandări venite din partea experților, cu siguranță o voi face”, a spus el.
Prioritățile economice ale lui Marcel Ciolacu
Când a fost întrebat despre prioritățile sale economice, acesta a subliniat că obiectivul guvernului său este de a juca un rol de lider în cel mai recent impuls al UE pentru dezvoltarea industrială.
„Cred cu tărie că continentul nostru – și în special țara mea – trebuie să redevină centrul industrial al lumii, desigur, o industrie modernă, eficientă din punct de vedere energetic și ecologică, care să ofere locuri de muncă bine plătite”, a spus el.
Ciolacu a precizat că Guvernul va interveni prompt pentru a oferi sprijin pentru sectorul agroalimentar și cel al materialelor de construcții. Această asistență va fi facilitată prin mecanisme de sprijin financiar dedicate, menite să încurajeze creșterea și dezvoltarea acestor industrii.
Ciolacu a precizat că Guvernul va interveni prompt pentru a oferi sprijin pentru sectorul agroalimentar și cel al materialelor de construcții. Această asistență va fi facilitată prin mecanisme de sprijin financiar dedicate, menite să încurajeze creșterea și dezvoltarea acestor industrii.
„În plus, intenționăm să accelerăm proiectele cheie deja definite cu partenerii noștri strategici din energie, agricultură sau sectorul digital”.
El a afirmat că obiectivul principal al noului guvern va fi acela de a crea o mare coaliție coerentă și cu un scop precis. Această coaliție se va concentra pe inițierea unui proces de modernizare economică și socială în România, având ca obiective principale îmbunătățirea nivelului de trai, creșterea investițiilor, avansarea dezvoltării infrastructurii și modernizarea economiei. Această transformare urmărește să se asigure că indivizii beneficiază de o pregătire mai bună și de salarii mai mari.
„Vom veni cu noi măsuri, cum ar fi dezvoltarea sectoarelor noastre agricole și de construcții, accelerarea implementării proiectelor finanțate de UE și de Fondul de redresare și reziliență (FRR), în special în domeniul transporturilor, și vom încerca să fim mai prezenți pe piețele europene și mondiale cu produse și servicii românești”, a spus el.
România poate deveni un punct cheie pentru NATO și UE
Industria de apărare a UE și a NATO a captat, de asemenea, atenția, Ciolacu subliniind potențialul României de a deveni un centru strategic pivotal prin investiții substanțiale în extinderea și modernizarea sectorului de apărare. Această dezvoltare strategică ar poziționa România ca un actor important în regiune, atât în ceea ce privește apartenența sa la NATO, cât și la UE.
„Sperăm să folosim, de asemenea, noile facilități create pentru a sprijini industria la nivel european și valoarea adăugată oferită de Facilitatea de recuperare și reziliență (RRF). România are infrastructura brută, muncitorii calificați, resursele energetice și minerale și este o locație regională strategică pentru astfel de tipuri de investiții, a spus el.
El a detaliat angajamentul României de a menține un parteneriat fiabil și consecvent în regiune. În plus, România urmărește să își valorifice poziția pentru a-și consolida relațiile cu aliații din sud-estul Europei, din regiunea Mării Negre și din Caucaz, consolidându-și poziția în aceste zone.
„Toate aceste măsuri economice cheie sunt legate de noua noastră viziune pentru națiune, concepută pentru a face din România un centru regional cheie în parteneriat cu UE și NATO, asigurând stabilitate în regiunea Mării Negre, promovând democrația, sprijinind aderarea la UE a Republicii Moldova și participând activ cu aliații săi la reconstrucția Ucrainei”, a mai spus Marcel Ciolacu.