Virusuri necunoscute generează următoarele pandemii majore
O echipă internațională de cercetători, cu sediul la Centrul german de Cercetare a Cancerului (DKFZ), a făcut o descoperire alarmantă, aducând în prim-plan riscurile asociate virusurilor necunoscute. Studiul cercetătorilor aduce în prim-plan o realitate alarmantă și, totodată, provocatoare pentru comunitatea științifică și pentru societatea în ansamblu.
„Virusuri necunoscute, pe care nimeni nu le are în vizor, pot apărea brusc și pot declanșa pandemii majore, precum coronavirusul (SARS-CoV-2)”, a explicat liderul grupului DKFZ.
Utilizând o nouă metodă de analiză asistată de calculator, echipa de cercetare a identificat 40 de nidovirusuri necunoscute anterior, inclusiv 13 coronavirusuri, la vertebrate, de la pești la rozătoare. Schimbul de material genetic între diferite specii de virusuri poate avea consecințe imprevizibile, cum ar fi apariția unor agenți patogeni cu caracteristici semnificativ modificate.
De exemplu, în cazul animalelor gazdă care sunt infectate simultan cu diferite virusuri, poate avea loc o recombinare a genelor virale în timpul replicării virusului. Acest lucru evidențiază amploarea și diversitatea virusurilor care circulă în mediul înconjurător și pot reprezenta potențiale amenințări pentru sănătatea publică.
„Schimbul de material genetic între diferite specii de virusuri poate duce la apariția bruscă a unor agenți patogeni amenințători cu caracteristici semnificativ modificate”, a adăugat Seitz.
Stefan Seitz, liderul grupului DKFZ, a explicat că nidovirusurile descoperite la pești sunt deseori implicate în schimbul de material genetic între diferite specii de virusuri, chiar și dincolo de granițele familiei virale. Această observație subliniază potențialul acestor virusuri de a genera variații genetice semnificative, crescând astfel riscul de apariție a unor agenți patogeni noi și potențial periculoși.
„Aparent, nidovirusurile pe care le-am descoperit la peşti fac frecvent schimb de material genetic între diferite specii de virusuri, chiar şi dincolo de graniţele familiei virale”, explică Stefan Seitz.
Un nou sistem computerizat pentru prevenirea virușilor
Virusurile care pot schimba radical jocul epidemiologic pot apărea brusc și pot deveni o amenințare masivă. Există riscul ca acestea să declanșeze pandemii majore, cu consecințe devastatoare asupra sănătății publice și economiei globale. Chiar un singur animal gazdă infectat cu două astfel de virusuri poate reprezenta punctul de plecare al unei astfel de pandemii.
În lupta împotriva acestui pericol, cercetătorii au dezvoltat un nou proces computerizat de înaltă performanță (HPC) care ar putea contribui semnificativ la prevenirea răspândirii noilor virusuri. Acest proces permite o căutare sistematică a variantelor de virus care sunt potențial periculoase pentru oameni, oferind astfel posibilitatea de a identifica și de a monitoriza îndeaproape evoluția acestor agenți patogeni.
De asemenea, o altă aplicație importantă a acestei noi tehnologii este în domeniul carcinogenezei asociate cu virusurile. Cercetătorii consideră că metoda HPC ar putea fi utilizată pentru a examina sistematic pacienții cu cancer sau persoanele imunocompromise, în căutarea virusurilor care ar putea fi implicate în declanșarea sau progresia bolii.
Un exemplu cunoscut în acest sens este papilomavirusul uman, care este asociat cu anumite tipuri de cancer. Astfel, prin utilizarea metodei HPC, cercetătorii speră să poată detecta și să poată monitoriza virusurile care sunt în prezent nedetectate și care pot crește riscul apariției tumorilor maligne în organismul uman.
„Am putea folosi noul sistem de calcul de înaltă performanţă (HPC) pentru a examina sistematic pacienţii cu cancer sau persoanele imunocompromise pentru a căuta virusuri. Ştim că şi cancerul poate fi declanşat de virusuri, cel mai cunoscut exemplu fiind papilomavirusul uman. Dar probabil că, până acum, vedem doar vârful icebergului. Metoda HPC oferă oportunitatea de a depista virusurile care, nedetectaţi până acum, se cuibăresc în organismul uman şi cresc riscul apariţiei tumorilor maligne”, au mai precizat cercetătorii.