Primăria Bucureşti vrea să amenajeze, în doi ani, cinci parcări subterane cu 3.400 de locuri. Investiţia de peste 150 mil. euro nu va schimbat însă raportul de patru maşini pe un loc de parcare.
Consorţiul spaniol Inocsa – Asesores de Infraestructuras a identificat, la cererea Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), sub asistenţa Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare, un număr total de 107.000 de locuri de parcare în zona centrală a Bucureştiului, la nivelul anului 2008. Datele problemei nu s-au modificat de atunci. Studiul elaborat de spanioli arată faptul că peste 72.000 de parcări din centrul Capitalei sunt ilegale, iar cele legale sunt pe stradă şi sunt sub 28.000. Deficitul de locuri de parcare pentru rezidenţi a fost estimat la 31.000 de locuri, în condiţiile în care la nivelul municipiului au fost identificate circa 40.000 de parcări în cazul cărora „numerele de înregistrare ale vehiculelor sunt scrise pe asfalt pentru a garanta personalizarea“, după cum le caracterizează specialiştii spanioli.
În perioada 2005-2007, parcul auto al Bucureştiului a crescut simţitor; în ultimii trei ani, nivelul acestuia s-a menţinut la 1,2 milioane de maşini, din care în jur de un milion sunt autoturisme. Chiar dacă sunt companii care au înmatriculate maşini în Bucureşti pe care le folosesc în alte părţi ale ţării, numărul acestora este compensat de vehiculele în tranzit, estimate la câteva sute de mii zilnic.
„Din ultimele statistici rezultă că numărul de autovehicule înmatriculate în Bucureşti depăşeşte un milion, la care se mai adaugă şi cele în tranzit, iar sistemul rutier nu a fost extins corespunzător, rămânând dimensionat pentru 200.000 de vehicule“, se arată în Strategia de Parcare pe Teritoriul Municipiului Bucureşti. Măsurătorile specialiştilor spanioli au indicat că cifrele privind parcările „ilegale” pot fi transformate în locuri „legale” în proporţii de la 3% la 32%, în funcţie de caracteristicile specifice zonelor.
Dezvoltatorii ansamblurilor rezidenţiale mari, cu peste 100 de locuinţe, finalizate în ultimii ani la nivelul Bucureştiului, au realizat circa 12.000 de locuri de parcare, la care dacă adăugăm cele 31.500 de parcaje create de centrele comerciale şi alte circa 48.500 de spaţii create de dezvoltatorii clădirilor de birouri, numărul acestora ajunge la circa 110.000. În aceste condiţii, stocul total de parcări este de 310.000, adică în jur de patru maşini pe un loc.
Probleme în centru
„Problema locurilor de parcare se regăseşte mai mult în zona centrală a Bucureştiului, fapt generat de lipsa unor suprafeţe generoase de teren, care să suporte construcţia unei clădiri de birouri, cu un număr mare de locuri de parcare aferente. Partea de nord a oraşului, consacrată parcurilor de business, nu se confruntă cu această problemă. Inconvenientul lipsei locurilor de parcare în zonele centrale este compensat de accesibilitatea foarte bună cu mijloacele de transport în comun şi proximitatea tuturor punctelor de interes, menite să încurajeze angajaţii să nu circule zilnic cu maşina“, este de părere Monica Vasile, senior consultant în cadrul departamentului de birouri al DTZ Echinox.
Normele pentru clădirile de birouri de clasa A menţionează că la 30 de mp utili trebuie construit un loc de parcare, iar pentru cele de clasa B trebuie pus la dispoziţie un parcaj la 50 mp utili. La un stoc de birouri de 1,94 milioane mp, la cât s-a ajuns în Bucureşti, numărul mediu al locurilor de parcare realizate de dezvoltatorii acestor imobile se ridică la circa 48.500. În condiţiile în care suprafaţa medie pe angajat în România este de circa 15 mp, rezultă că unul din doi angajaţi, care lucrează într-o clădire de birouri, nu are acces la un loc de parcare. Practic, o parte însemnată din noile construcţii care asigură minimul legal de locuri de parcare nu au făcut altceva decât să crească nivelul de aglomerare.
„Pentru clădirile din zona centrală – cu un număr limitat de locuri de parcare – atât proprietarii, cât şi chiriaşii au găsit soluţii adiacente – închirierea unor terenuri în vecinătate sau închirierea de locuri de parcare de la primărie. Totuşi, majoritatea dezvoltatorilor clădirilor de clasa A a luat în considerare nevoia de locuri de parcare, iar clădirile livrate pe piaţă în ultimii doi ani au o raţie de parcare îmbunătăţită, iar lipsa locurilor de parcare este o premisă a preferinţei actuale a chiriaşilor pentru clădiri situate lângă metrou“, consideră Maria Florea, senior associate în cadrul departamentului de birouri al Colliers International.
Tarife accesibile, dar neinteresante
Tariful lunar plătit pentru un loc de parcare în Bucureşti s-a redus, în perioada iunie 2009 – iunie 2010, cu 40%, la 123 de dolari, ceea ce plasează Capitala între cele mai ieftine oraşe din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA), potrivit unui studiu global al Colliers International care a luat în calcul locurile de parcare subterane şi supraterane din centrul Capitalei. Chiar şi în aceste condiţii, parcările cu plată amenajate special de primărie nu sunt pe gustul bucureştenilor, care preferă să parcheze ilegal şi cât mai aproape de destinaţie.
Bucureştiul împarte cu Zagreb locul opt din cele 58 de oraşe din EMEA în care au fost analizate costurile lunare pentru un loc de parcare. În acest an, un loc de parcare din Bucureşti costă 123,03 dolari, în condiţiile în care anul trecut tariful era de 205,23 dolari, depăşind oraşe precum Berlin, Varşovia sau Lisabona. Scăderea înregistrată într-un an a plasat tariful din Bucureşti sub nivelurile din Berlin şi Lisabona, dar ne situează în continuare peste Varşovia – 111,78 dolari pe lună.
Alte oraşe din regiunea analizată unde parcările sunt mai ieftine decât în Bucureşti sunt: Minsk (Belarus) – 120 de dolari, Sofia – 116 dolari, Dublin – 28 dolari pe lună, Belfast (Irlanda de Nord) – 94,3 dolari pe lună, Johannesburg (Africa de Sud) – 71,94 dolari şi Kiev – 80 de dolari. Budapesta înregistrează tarife lunare superioare celor din Bucureşti, cu un nivel de 225 de dolari, la fel şi Praga, cu 222,18 dolari.
Cele mai mari tarife lunare din EMEA se înregistrează în Londra – zona City, unde un loc de parcare costă 932,99 dolari, în London – West End – 873,5 dolari, Roma – 615 dolari, Zürich – 605,64 dolari şi Bruxelles – 549,94 dolari.
În ceea ce priveşte tarifele practicate de proprietarii clădirilor de birouri, Laura Bencze, research manager în cadrul CB Richard Ellis (CBRE) România, spune că în zona Victoriei – Piaţa Charles de Gaulle, costul lunar al unui loc de parcare variază între 140 şi 160 de euro. În Pipera şi în zona de vest a Bucureştiului, un loc de parcare în subteran ajunge la 50 – 60 de euro. Parcările supraterane sunt mai ieftine cu aproximativ 10-15% faţă de cele subterane.
„Ponderea locurilor de parcare în totalul costurilor cu chiria depinde foarte mult de o serie de factori, cum ar fi: numărul locurilor de parcare, suprafaţa de birouri închiriată, proporţia de locuri supra/subterane. Ca o medie, costurile cu parcările ar reprezenta în jur de 8-10% din costurile cu chiria“, a explicat reprezentantul CBRE.
Parcările viitorului
Dacă pentru dezvoltatori parcările construite cu forţa au devenit o corvoadă, deoarece este tot mai greu să le valorifice, pentru administraţia locală, cele cinci parcări subterane a căror construcţie este planificată pentru următorii doi ani se aşteaptă a fi o sursă de venit importantă. În nota de fundamentare a consorţiului spaniol se mai precizează că pentru a satisface toate necesităţile ce vor apărea în viitorul îndepărtat se impune construirea, în medie, a aproximativ 9.000 de locuri de parcare în fiecare an. „Întrucât construirea şi modernizarea fiecărei zone va dura cel puţin 18-30 de luni, rezultă că se vor construi simultan 20.000 de locuri subterane. Aceasta înseamnă că aproximativ 20 de parcaje mari (dacă se aplică limita recomandată de 1.000 locuri/parcaj) vor fi construite simultan, fapt ce va avea un impact uriaş asupra cetăţenilor – întărind necesitatea unui program informaţional atent“, recomandă spaniolii.
Împinsă de situaţia tot mai drastică a sistemului de parcări din Bucureşti, administraţia Oprescu a început construcţia primei parcări subterane, parte a unui plan ce prevede 7.000 de locuri de parcare noi în următorii doi ani. Astfel, lucrările de la parcajul Universitate au ca termen de finalizare începutul anului 2012. Proiectul prevede un număr total de 382 de locuri de parcare ce vor implica investiţii de 15 milioane euro. Tariful mediu de parcare pe oră a fost stabilit de primărie la 1,6 lei. „Pe lângă valenţa legată de îmbunătăţirea traficului în zonă, lucrarea are şi o puternică componentă urbanistică de suprafaţă, adăugând pe harta oraşului o piaţetă de recreere pentru trecători şi vizitatori. Piaţeta va fi străjuită de cele patru statui ce au fost mutate temporar pe perioada lucrărilor în parcul Izvor“, ne-au informat reprezentanţii PMB.
În paralel cu lucrările din Piaţa Universităţii, primăria generală a început licitaţiile pentru alte patru parcări subterane aflate în zone centrale ale oraşului, respectiv Edgar Quinet, Charles de Gaulle, Valter Mărăcineanu, Dorobanţi şi Alba Iulia. Cele cinci lucrări necesită investiţii de peste 150 milioane euro ce vor fi realizate de parteneri privaţi. Dezvoltatorii acestor proiecte au dreptul de operare pe perioade de timp ce diferă de la o parcare la alta, între 30 şi 36 de ani, având obligaţia de a asigura o redevenţă primăriei. „Redevenţa este calculată şi aplicată ca procent din încasări pe an, având o paletă de aplicare fluctuantă de la 4% la 50%“, ne-au precizat reprezentanţii primăriei.
Dacă pentru majoritatea bucureştenilor preţul mediu de 10.000 de euro atribuit unui loc de parcare dintr-un ansamblu rezidenţial părea exagerat, trebuie spus că parcările subterane ale primăriei au un cost de construcţie care îl bate şi pe cel al unui imobil de birouri cu zece etaje şi trei nivele subterane. Costul de construcţie al unui loc de parcare comandat de primărie variază între 35.000 şi 74.000 euro. Costul pe metru pătrat de parcare subterană este cuprins astfel între 1.800 şi 3.300 de euro, în contextul în care un dezvoltator privat construieşte parcările subterane la circa 400 de euro/mp – bineînţeles acestea sunt cuprinse în ansamblul unei construcţii supraterane.
„Din costul de dezvoltare a unei clădiri de birouri, unde există două niveluri de parcare în subteran, parcarea reprezintă aproximativ 20% – 25%“, explică Laura Bencze.
Rămâne de văzut ce investitor îşi va asuma asemenea investiţii în condiţiile în care parcările cu plată, special amenajate, nu sunt niciodată pline. Ba mai mult, Primăria Sectorului 6 a fost nevoită să reducă tarifele parcării organizate în zona fostei Autogări Militari (700 locuri) cu 75% pentru a-şi atrage clienţi. Astfel, preţul unui abonament lunar a fost redus de la 100 la 25 de lei, iar în ceea ce priveşte microbuzele şi autobuzele, tarifele s-au redus de la 200 la 100 lei/lună.
În cazul în care Bucureştiul nu-şi va rezolva în curând problema parcărilor, riscă să ajungă în situaţia Japoniei, unde noul prim-ministru, Naoto Kan, a propus o lege, adoptată cu unanimitatea voturilor parlamentarilor, prin care cetăţenii japonezi nu-şi mai pot cumpăra maşină decât dacă fac dovada că deţin un loc de parcare.
