Potrivit XTB România, previziunile specialiștilor sunt împărțite între o încetinire accentuată a creșterii economice în SUA și riscul unei recesiuni europene, reflectând complexitatea și volatilitatea situației.
XTB România a făcut analiza economiilor lumii
În contextul actual economic global, arată o analiză a XTB România, previziunile specialiștilor sunt împărțite între o încetinire accentuată a creșterii în SUA și riscul unei recesiuni europene, reflectând complexitatea și volatilitatea situației. Datele recente au arătat o posibilitate de încetinire marcată a economiei americane.
„După surpriza creșterii de 4,9% a PIB-ului în trimestrul al treilea – nivelul cel mai rapid de după trimestrul 4 din 2021, ritmul trimestrului al patrulea ar putea ajunge la 1%, potrivit estimărilor noastre, și la 2,1% potrivit indicatorului publicat de Atlanta Fed”, precizează Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România.
Rezervele adunate în anii anteriori sunt pe sfârșite, iar încrederea consumatorilor măsurată de Universitatea din Michigan a coborât la 60,4 puncte, minimul ultimelor 6 luni. Ritmul de creștere a veniturilor salariale încetinește, ajungând la 4,1% anual. În acelașitimp, inflația persistă la niveluri apropiate de avansul veniturilor, limitând avansul puterii reale de cumpărare.
Economia Marii Britanii este în scădere
Marea Britanie, împovărată de inflație, a stagnat în trimestrul al treilea, după un avans de 0,2% anterior. O scădere de 0,1% în servicii a fost compensată parțial de o creștere de 0,1% în construcții, cu stagnare în industrie. OECD vedea un avans modest de 0,3% în 2023 și 0,8% în 2024, însă riscurile interne și cele asociate cu zona Euro au un potențial de a duce la o subperformanță față de aceste repere.
În alte țări europene, datele sunt și mai preocupante. Indicii europeni PMI s-au contractat în continuare, în mod neașteptat, la 46,5 puncte. Motorul german se luptă deja de ceva vreme cu efectele șocurilor din industrie și energie, plus slăbirea cererii pentru exporturi. Pe lângă un context internațional dificil, trendul de electrificare în domeniul auto ridică probleme unor coloși industriali germani.
Economiile din Franța și Germania se contractă
Franța suferă la rândul său de pe urma unei scăderi în industrie, rezultat al cererii slabe. Cu așteptări pentru viitorul apropiat reduse la minime alte ultimilor trei ani și jumătate. Spre deosebire de anii trecuți, sectorul serviciilor nu mai joacă rol de propulsor. Și nici măcar nu mai amortizează șocul din industrie, fiind la rândul său afectat, cu comenzi noi în scădere, și în Franța, și în Germania.
Germania se îndreaptă spre o contracție anuală. Raportat la ultimii trei ani, a avut cea mai slabă performanță în cadrul zonei Euro. Întregul bloc european ar putea suferi o recesiune în prima jumătate a anului viitor, este de părere fostul conducător al BCE, Mario Draghi. Analistul XTB România precizeză că datele susținipoteza emisă de Draghi. Diferența dintre declinul zonei Euro, de 0,1% în trimestrul al treilea, și avansul de 0,1% pentru UE este prea mică pentru a salva perspectivele zonei Euro anul viitor.
„În alte condiții, băncile centrale ar interveni pentru a stimula economia, dar în prezent, opțiunile lor sunt considerabil restricționate. Jerome Powell s-a arătat neîncrezător ca Fed ar fi făcut destule pentru a aduce inflația la țintă, sugerând cel puțin nevoia de a prelungi perioada cu dobânzile aflate la niveluri înalte. Cu toate acestea, se preconizează că în următorii doi ani vor avea loc reduceri ale dobânzilor, deși există opinii divergente în acest sens”, explică analistul XTB România.
La jumătatea anului viitor ar putea scădea dobânzile
Goldman Sachs vede scăderile începând abia peste un an, în T4 2024. Și o coborâre totală de 1,75 puncte procentuale. Pe de altă parte, Morgan Stanley susține că ar putea începe în iunie anul viitor, totalizând 3 puncte și ajungând astfel la 2,25-2,5% în 2025, la final.
Potrivit lui Claudiu Cazacu, scăderea dobânzilor ar putea începe într-adevăr la jumătatea anului viitor, însă s-ar opri după 2,5 puncte, pentru a nu genera o renaștere a riscurilor inflaționiste.
„Dezinflația a fost ajutată de diminuarea problemelor logistice, dar progresul viitor pe acest plan devine nesigur. Factori precum evoluția relațiilor internaționale, a planului politic intern sau a costului energiei pot afecta semnificativ scenariile, inducând un nivel ridicat de incertitudine”, explică analistul XTB România.
Indicatorii de activitate industrială din Europa se prezintă într-o lumină pesimistă, în special când sunt comparați cu performanțele Americii, Asiei sau Africii. În contrast, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite se bucură de o perspectivă mai favorabilă. Cu toate acestea, alte state ale Orientului Mijlociu – precum Egipt, Israel sau Liban se confruntă cu provocări severe.
Și totuși, inflația revine înainte de scădere
Potrivit vicepreședintelui BCE, Luis de Guindos, inflația ar urma să revină pe creștere lunile viitoare. De la nivelul de 2,9% din octombrie. Asta, înainte de o scădere ulterioară.
Astfel, ratele de dobândă nu ar urma să fie tăiate în curând. Forțând consumatorii să se obișnuiască cu niveluri ridicate ale costului creditului ipotecar. Aceasta, în timp ce așteptările de inflație ale consumatorilor au crescut. Ele au ajuns la 4%, pentru următoarele 12 luni. A tăia dobânzile în astfel de condiții ar putea fi periculos pentru ținta de inflație.
BCE anticipează ca inflația să se mențină în jurul valorii de 3% pentru majoritatea anului viitor. Cu o scădere graduală până la obiectivul de 2% spre sfârșitul anului 2025. Deși conducerea BCE a vorbit de cel puțin câteva trimestre în care dobânzile nu vor coborî, Morgan Stanley estimează o primă reducere de 0,25 puncte în iunie anul viitor – sincronizat cu Fed, în SUA – și tăieri suplimentare care să aducă rata la 2% în septembrie 2025 – de la 4% în prezent.
„Având în vedere dinamica economiei europene, tăierile ar putea începe mai degrabă în toamna anului viitor, și, în primă fază, să fie relativ rapide, ajungând la 2,25% – 2,5% în primăvara anului 2025”, potrivit calculelor lui Claudiu Cazacu.