Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au reacționat la solicitarea adresată Alinei Corbu de Secția pentru judecători a CSM. Aceștia cereau să se justifice alocarea procentelor din bugetul pe anul trecut pentru acoperirea salariilor restante din sistemul judiciar.
Aceștia transmit un mesaj ferm către membrii CSM, avertizând împotriva „declarațiilor sau mesajelor publice cu caracter insidios sau ofensator”.
Scrisoarea trimisă de CSM reclama lipsa de transparență
Scrisoarea trimisă de CSM reclama lipsa de transparență în privința alocării sumelor de la Guvern. Este vorba de plata drepturilor salariale restante în justiție, la sfârșitul anului 2023.
CSM îi solicita preşedintei Instanţei supreme să răspundă la trei întrebăr. Prima se referă la procentul alocat instanţelor judecătoreşti, în anul 2023, de Guvernul Românie. Este vorba de cele din totalul sumelor necesare pentru plata drepturilor izvorâte din titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătoreşti şi acte administrative.
Întrebările adresate Alinei Corbu
A doua întrebare face referire la alocarea către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curţile de Apel a sumelor primite în condiţiile de mai sus. Alina Corbu este întrebată dacă s-a păstrat procentul rezultat din răspunsul la întrebarea nr. 1?
În caz contrar, dorința este să se știe ce procent aţi alocat fiecărei Curţi de Apel, respectiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din sumele scadente în anul 2023, la nivelul fiecăreia dintre acestea.
O ultimă întrebare se referă la ce criterii s-au avut în vedere la stabilirea procentelor despre care s-a făcut vorbire la întrebarea anterioară. Acest lucru este chestionat având în vedere că modalitatea de alocare a sumelor de mai sus este percepută ca fiind de natură a încălca independenţa Justiţiei. Acest lucru se petrece din perspectiva componentei financiare şi de a afecta statutul constituţional al judecătorilor.
Rezoluție care susține că CSM că nu poate cere informații
Alina Corbu, în replică, a convocat Adunarea Generală a judecătorilor de la Instanța supremă. S-a adoptat o rezoluție care susține că CSM nu are competența de a solicita anumite informații. Este vorba de cele cu privire la modul în care aceasta își îndeplinește rolul de ordonator de credite.
„În loc de declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator, indiferent de forma sau de emitentul acestora, constructiv ar fi ca autorităţile să depună diligenţe raţionale şi sporite în cadrul dialogului instituţional legal, pentru găsirea soluţiilor care să corespundă intereselor fiecăruia. Chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către preşedintele ÎCCJ este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a CSM. (…). Modalitatea în care preşedintele Instanţei supreme, ca ordonator principal de credite, îşi exercită atribuţiile, în condiţiile legii, nu poate fi în niciun caz una care să afecteze independenţa judecătorilor, ea putând fi, eventual, supusă verificării organelor legal abilitate”, se arată în rezoluţia adoptată miercuri de ÎCCJ.
Judecătorii Înaltei Curți resping orice „interferențe nejustificate din partea oricăror alte autorități și instituții publice în afara competențelor conferite de către legiuitor acestora”.
