În luna iunie vom decide cine ne va reprezenta în Parlamentul European şi va vota legi care ne vor afecta în mod direct atât pe noi, cât şi pe ceilalţi cetăţeni ai UE. Parlamentul European (PE) este în sesiune plenară. Pe un monitor imens, montat în interiorul hemiciclului de la Strasbourg, este afişat numărul articolului din proiectul care urmează să fie supus votului. „Se deschide votul!“, anunţă preşedintele şedinţei, iar peste un minut îl declară închis
În luna iunie vom decide cine ne va reprezenta în Parlamentul European şi va vota legi care ne vor afecta în mod direct atât pe noi, cât şi pe ceilalţi cetăţeni ai UE.
Parlamentul European (PE) este în sesiune plenară. Pe un monitor imens, montat în interiorul hemiciclului de la Strasbourg, este afişat numărul articolului din proiectul care urmează să fie supus votului. „Se deschide votul!“, anunţă preşedintele şedinţei, iar peste un minut îl declară închis. Într-un interval scurt de timp sunt votate sau respinse zeci de articole. Printr-o simplă apăsare de buton, europarlamentarii aprobă bugete de miliarde de euro, costuri suplimentare de retehnologizare, pe care statele membre trebuie să le suporte, sau scăderea tarifelor la telefonia mobilă în spaţiul comunitar. Deşi alegerile pentru PE nu atrag tot atâta interes cât cele organizate la nivel naţional, ceea ce se votează la Strasbourg afectează în mod direct toate statele UE, deoarece dreptul comunitar are prioritate în faţa legislaţiei naţionale, iar 60% din proiectele legislative adoptate de PE trebuie transpuse în legislaţia fiecărui stat membru.
„Când faci o reglementare europeană, trebuie să ţii cont că în UE interesele sunt diferite şi trebuie menţinut un echilibru. Astfel de reglementări înseamnă sute de milioane de euro pentru industria de profil, care pot avea un impact major asupra cetăţenilor din spaţiul comunitar“, explică Adina Vălean, candidat din partea PNL la alegerile europarlamentare din 7 iunie, dată la care toate cele 27 de state ale UE îşi aleg reprezentanţii pentru PE.
Scrutinul din acest an a adus pe listele de vot, pe lângă vechii europarlamentari, şi nume noi: Elena Băsescu, Gigi Becali, Pavel Abraham sau Traian Ungureanu.
Trei poziţii-cheie
În ceea ce-i priveşte pe cei care au mai avut un mandat la Strasbourg, Adina Vălean a fost printre puţinii europarlamentari români care a fost numit raportor pentru una dintre cele mai importante reglementări europene: reducerea tarifelor de roaming. „A fost o acţiune de lobby în cadrul Comisiei pentru industrie, în urma căreia am fost desemnată raportor. Au urmat sute de ore petrecute în întâlniri cu reprezentanţii tuturor companiilor de telefonie mobilă din Europa şi cu cei ai consumatorilor. Am comandat studii comparative, de impact, fiindcă, în politica europeană, modificarea cu un cent într-o reglementare va avea efecte concrete, imediate, care trebuie studiate dinainte“, spune Vălean.
Un alt europarlamentar român care face parte dintr-un grup important este Rovana Plumb, care candidează pentru PE din partea PSD. „Grupul din care fac parte lucrează pe Agenda Doha, care se referă la negocierea acordurilor comerciale internaţionale ale UE. Noi am tras un semnal de alarmă atunci când negocierile acordurilor au fost suspendate, că această criză se va întinde şi asupra Europei. Era clar că produsele nu mai circulă în piaţă, că se lucrează pe stoc şi că apare un blocaj financiar, economic şi social“, susţine Rovana Plumb. În opinia sa, cel mai important punct de pe ordinea de zi a PE este planul de redresare economică la nivelul UE prin care se propun soluţii anticriză. Planul cuprinde un surplus bugetar de 200 de miliarde de euro, sumă care reprezintă 1,5% din PIB-ul UE. Acestuia îi sunt ataşate programe de investiţii verzi, în infrastructură, în interconexiunile energetice transeuropene etc. Rovana Plumb spune că prin intermediul acestui plan se deschid noi oportunităţi de finanţare pentru IMM-uri. Accentul se pune pe finanţarea formării profesionale şi pe constituirea Fondului European de Globalizare (FEG). Acest fond este o iniţiativă lansată recent, care se referă la posibilitatea statelor membre de a apela la FEG atunci când se confruntă cu disponibilizări masive ca efect al globalizării. Sprijinul prin FEG poate ajunge la 500 de milioane de euro anual. „În plus, Comisia Europeană a prezentat recent o propunere care permite statelor mebre să excepteze în totalitate microîntreprinderile care activează în UE de la obligaţia de a furniza informaţii financiare. Se estimează o reducere a costurilor acestor firme de 6,3 miliarde de euro, la nivelul Uniunii“, completeză candidatul PSD.
Cel mai mare grup politic din PE are un vicepreşedinte român, pe Marian-Jean Marinescu, din partea PD-L. Mesajul său de campanie este: „România trebuie să participe activ la luarea deciziilor la nivel european şi, pentru aceasta, reprezentanţii în PE trebuie să fie decişi de un număr cât mai mare de alegători“. Marinescu consideră că ar fi foarte important pentru România să obţină sediul Agenţiei pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare în Domeniul Energetic, acesta fiind obiectivul său pentru perioada următoare. Şi iniţiativele care vizează activitatea IMM-urilor sunt în atenţia europarlamentarului, deoarece este esenţial ca în această perioadă acestea să poată păstra locurile de muncă şi chiar să creeze altele noi.
Cât va costa campania electorală?
Deşi europarlamentarii votează conform liniei trasate de grupul politic din care fac parte, au existat cazuri în care interesul naţional i-a unit pe deputaţii români, care au votat în bloc, indiferent de culoarea politică. „Declaraţiile făcute de politicienii italieni la adresa românilor stabiliţi în peninsulă ne-au determinat să introducem pe ordinea de zi un raport legat de libera circulaţie. A fost foarte dificil, fiindcă printre colegii din grupul meu politic se afla chiar fratele lui Romano Prodi, premierul Italiei la acea vreme. Însă, în cele din urmă, am reuşit şi, prin acel document, am pus capăt unor astfel de declaraţii“, îşi aminteşte Adina Vălean. Aceasta explică modul cum, dincolo de mesajele de unitate, statele membre duc o luptă de culise pentru apărarea interesului naţional. „Trebuie să înţelegem că, pe fondul crizei, fiind în competiţie pentru fonduri UE, investiţii, pieţe de desfacere etc. trebuie să oferim avantaje prin intermediul politicii fiscale pentru a atrage bani, indiferent de sursă“, spune Adina Vălean. În prezent, toate partidele implicate în campanie îşi pregătesc bugetul. PNL a decis constituirea unui buget la nivel central pentru materiale electorale cu valabilitate generală, fiecare filială urmând să contribuie iniţial cu 5.000 de euro, suma totală fiind de 235.000 de euro. „Filialele îşi vor susţine campania printr-un buget constituit la nivel local. În funcţie de capacitatea fiecărei filiale de a atrage sponsorizări, va exista o variaţie, fiindcă, de regulă, notabilii partidului şi diferite companii fac astfel de sponsorizări“, spune Adina Vălean. La primele alegeri pentru PE, din 2007, candidaţii PNL au trebuit să contribuie fiecare cu 15.000 de euro pentru campania electorală. „Deocamdată, nu ni s-a solicitat nicio contribuţie, dar este sigur că vom suporta fiecare o parte din cheltuieli“, adaugă aceasta.
Cât priveşte PSD, în 2007 a încasat circa trei milioane de lei din sponsorizări, donaţii etc. şi a cheltuit în campanie aproximativ 4,2 milioane de lei. „Se estimează că actuala campanie va costa cu puţin peste cea din 2007. Candidaţii investesc mai puţin în materiale promoţionale şi imagine, numărul sponsorilor partidului este şi el mai mic, iar diferenţa este făcută de creşterea preţurilor faţă de anul 2007“, este de părere Rovana Plumb.
„În campania trecută, aşa-numitul cost al votului, adică suma investită în campanie raportată la numărul de voturi obţinut, a fost de 4,1 lei/vot în cazul PD. Ce va urma în această campanie e greu de spus acum. Niciodată cifra propusă iniţial nu a corespuns cu cea finală“, argumentează Marinescu.
7.000 de euro brut, respectiv 4.800 de euro net, va fi salariul lunar unui europarlamentar, indiferent de ţara din care provine, începând cu următorul mandat, care va începe în acest an
Născută pe 1 februarie 1968, în comuna Țintea, judeţul Prahova
Director în Ministerul Tineretului şi Sportului (1997-1999)
Director general la Fundaţia „Institutul pentru Libera Iniţiativă“ (2001-2007)
Membru PNL (din 1999)
Vicepreşedinte al Grupului ALDE din PE (din 2007).
Născută pe 22 iunie1960, la Bucureşti
Director comercial la Miraj SA (1992-1994)
Preşedinte la Gerovital Cosmetics SA (1995-2000)
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (2001-2004)
Membru PDSR (din 1994)
Membru al Grupului Partidului Socialiştilor Europeni din PE (din 2007).
Născut pe 11 august 1952, la Râmnicu Vâlcea
Consilier municipal în Craiova (1992-1996)
Prefectul judeţului Dolj (1996-2000)
Director general la CPCA SA Craiova (2000-2004).
Membru PD (din 1992)
Vicepreşedinte al Grupului PPE-DE din PE (din 2007)