Piaţa materialelor de construcţii, care reprezintă circa o treime din piaţa totală a construcţiilor, şi-a pierdut în ultimii şase ani aproape 40% din valoare, însă producătorii mizează pe o creştere de 3%-4% pentru acest an.Vă prezentăm 10 jucători care s-au făcut remarcați prin performanțe deosebite anul trecut. Dintre aceștia vom stabili  trei finaliști vor fi premiați în cadrul Galei Capital "Premiile industriei românești", care va avea loc în prima parte a lunii iulie

 

Citiți și: 

Capital premiază cele mai performante companii din industrie
Candidaţii la Premiile industriei românești, secţiunea «auto»
Candidaţii la Premiile industriei românești, secţiunea «industrie grea»
Candidaţii la Premiile industriei românești, secţiunea «industria mobilei»
Candidaţii la Premiile industriei românești, secţiunea «industria ușoară»
Candidaţii la Premiile Capital, secţiunea «industria alimentară»
Candidaţii la Premiile industriei românești, secţiunea "energie"
Candidaţii la Premiile industriei românești, secţiunea «IT»

 

 Holcim şi Lafarge

Facilităţile de producţie deţinute de Lafarge în România au jucat un rol important în decizia de achiziţie luată de grupul irlandez CRH, care s-a angajat să preia toate activele ce stau în calea fuziunii dintre Holcim şi Lafarge. În luna mai, acţionarii grupului elveţian Holcim au aprobat o majorare de capital care permite realizarea tranzacţiei. Irlandezii au anunţat că vor plăti 6,5 mld. euro pe activele scoase la vânzare de Lafarge şi Holcim la nivel global, din care peste 500 mil. euro reprezintă valoarea facilităţilor de producţie din România, potrivit estimărilor Capital. CRH va cumpăra în România toate cele opt firme în care Lafarge are participaţii, care au circa 1.000 de angajaţi şi care gestionează cele două fabrici de ciment de la Medgidia şi Hoghiz, staţia de măcinare de la Târgu-Jiu, cele 16 staţii de betoane şi cele 16 cariere şi balastiere.

 

Carpatcement

Diviziile de ciment, betoane şi agregate ale grupului Carpatcement au înregistrat, anul trecut, un rulaj cu 4% peste cel consemnat în 2013, ajungând la afaceri totale de 185 mil. euro. Creşterea vânzărilor şi reducerea costurilor de producţie au adus producătorului şi un profit brut cu 22% mai mare. Companiile grupului au raportat un profit brut de 34 mil. euro, faţă de rezultatul de 28 mil. euro din anul anterior. Cea mai importantă investiţie realizată de Carpatcement, în 2014, este pentru creşterea eficienţei energetice a fabricii din Fieni. Proiectul de circa 18,5 mil. euro, susţinut în proporţie de 35% din fonduri europene, va fi finalizat în iulie anul acesta. În cei 17 ani de activitate locală, grupul german a investit peste 500 mil. euro şi deţine trei fabrici de ciment la Taşca, Chişcădaga şi Fieni, precum şi mai multe staţii de betoane, cariere şi balastiere. 

 

Oltchim

Până la sfârșitul anului, combinatul chimic din Râmnicu Vâlcea ar putea avea alți proprietari. Cel puțin, la asta se așteaptă administratorii judiciari. La începutul lunii mai, ministrul economiei, Mihai Tudose, anunța că există trei candidați în cursa de preluare a Oltchim. Prețul minim de vânzare este stabilit la 307 milioane de euro. Rămâne de văzut dacă, de această dată, vânzarea se va încheia cu success, după încercările eșuate din anii trecuți, care au destabilizat societatea. Anul trecut, compania a reușit să-și reducă la jumătate pierderile și să obțină venituri în creștere cu 10%. Un rezultat și mai bun a fost obținut în primul trimestru al anului.

 

Saint-Gobain

Saint-Gobain, cel mai mare producător de materiale de construcţii din lume, a avut, anul trecut, o activitate fructuoasă pe piaţa locală, furnizând materiale pentru proiecte imobiliare mari precum The Office şi United Business Center din Cluj-Napoca, Hermes Business Campus şi Green Court din Bucureşti, dar şi pentru Academia de Tenis din cadrul Național Arena. Vânzările companiei provin, totuşi, în proporţie de peste 70%, din construcţia şi renovarea de locuinţe. În România, Saint-Gobain este prezentă cu opt divizii şi are 12 fabrici amplasate în opt parcuri industriale din Braşov, Brăneşti, Călăraşi, Ploieşti, Satu-Mare, Tulcea, Turda şi Suceava. Francezii au 1.100 de angajaţi la nivel local.

 

Adeplast

După ce, în plină criză, şi-a dezvoltat cele trei platforme industriale de la Oradea, Ploieşti şi Roman, fiecare cu propriile facilităţi de producţie de adezivi, vopsea, tencuieli decorative şi polistiren, antreprenorul Marcel Bărbuţ a încheiat anul trecut cu un rulaj de 67,5 mil. euro în cadrul Adeplast, o creştere de circa 19% faţă de 2013. Compania sa a vândut 719.000 mc de polistiren expandat, peste 107.000 mc de polistiren extrudat şi 299.000 de tone de mortare uscate. Producătorul a investit 2 mil. euro în înnoirea parcului auto cu 13 camioane Volvo pentru transportul produselor finite şi şase cement truck-uri destinate aprovizionării cu materii prime sau transportului de mortare uscate vrac către silozurile mobile din şantiere.

 

Köber

Producătorul de lacuri şi vopsele Köber din Piatra-Neamţ, aflat în proprietatea antreprenorului Aurel Köber, a înregistrat, anul trecut, un rulaj de 47 mil. euro, în creştere cu 5% faţă de anul anterior, marcând cel mai bun rezultat din ultimii cinci ani. Köber este cea mai mare afacere antreprenorială din piaţa lacurilor şi vopselelor decorative, cu o valoare estimată la 150-160 mil. euro anual. Köber are o fabrică de vopsele decorative, una de vopsele industriale şi una de centrale termice, cu 500 de angajaţi în total.

 

Siniat România

Producătorul de soluţii bazate pe gips-carton Siniat, parte a grupului belgian Etex, a ajuns anul trecut la un acord cu Complexul Energetic Turceni pentru furnizarea materiei prime necesare fabricii care ar trebui puse în funcţiune la Turceni, anul acesta. Folosind gipsul sintetic de la CET Turceni, fabrica  Siniat nu trebuie să mai folosească excavarea în cariere deschise pentru a obţine gipsul necesar procesului de producţie. În principiu, gipsul sintetic are aceleaşi caracteristici ca gipsul natural obţinut prin excavare. La data punerii în funcţiune, fabrica Siniat va avea în depozit o rezervă strategică de circa 300.000 tone de gips, care ar echivala cu o exploatare în carieră deschisă de circa 500.000 mc sau 60.000 mp de păşune sau pădure. Compania mai are două fabrici în Bucureşti şi Aghireşu (judeţul Cluj).

 

Sika România

Producătorul de materiale chimice pentru construcţii Sika România a inaugurat, în vara anului trecut, o nouă fabrică de mortare şi adezivi speciali în Căpuşu Mare, judeţul Cluj. În 2013, Compania a achiziţionat o hală de 2.000 de metri pătraţi, amplasată pe un teren cu o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi, dar şi echipamente constând în două linii de producţie complet automatizate de la compania Deutek. Opţiunea Sika pentru o investiţie „brownfield“ a fost determinată de durata mai redusă de dezvoltare. Noua fabrică are o capacitate de producţie de circa 50.000 de tone anual, iar mortarele şi adezivii produşi aici se adresează atât pieţei locale, cât şi exportului către ţări precum Polonia, Moldova, Bulgaria, Serbia, Ucraina şi Ungaria. Recuperarea investiţiei este vizată în maxim cinci ani. Sika mai deţine o fabrică de aditivi la Braşov.

 

Bilka Steel

Producătorul braşovean de ţiglă metalică Bilka Steel, controlat de Horaţiu Ţepeş, a demarat anul trecut un program investiţional de 5 mil. euro, suplimentat în această primăvară cu încă 2 mil. euro. Prima etapă a planului, în valoare de 3 mil. euro, a fost încheiată în 2014 şi a presupus creşterea capacităţii de producţie existente şi achiziţionarea şi renovarea halelor Romlag Braşov. Pentru anul acesta, Ţepeş vrea să mai investească 4 mil. euro în opt linii de producţie noi pentru ţiglă metalică, elementele sistemului pluvial şi accesorii pentru acoperişuri. El a obţinut deja un ajutor de stat în valoare de un milion de lei şi a depus un dosar pentru fonduri europene de 3,5 mil. lei.
 

Chimcomplex Borzești

Este unul dintre cei mai importanți fabricanți de produse chimice din România, parte a Grupului „Serviciile Comerciale Române“, deținut de omul de afaceri Ștefan Vuza. Săptămâna trecută, compania a inaugurat Instalația de Cogenerare II, un proiect de peste 63 mil. lei, din care 65% reprezintă investiții proprii, restul fonduri UE.