Capital va premia băncile care au avut anul trecut cele mai bune performanțe
Criza, creditele neperformante sau problemele băncilor mamă care nu îşi mai permit să finanţeze dezvoltarea activităţii în România au măcinat şi anul trecut rezultatele sistemului bancar. Profitul a ajuns pasăre rară şi, chiar dacă piaţa pe ansamblu a încheiat pe plus (puţin peste 100 milioane euro rezultat net), câştigul provine aproape în totalitate din efectul unui eveniment fiscal unic, un credit fiscal obţinut de toate băncile în vara anului trecut. Cu o rată medie a creditelor neperformante de aproape 22%, „fruntaşă“ în Europa, piaţa bancară a trebuit să blocheze în provizioane peste 35 miliarde de lei. Majoritatea băncilor au continuat procesele de restructurare, reducând personalul şi reţelele teritoriale.
În acest peisaj sumbru, în care şi liderii pieţei – BCR şi BRD – au raportat pierderi şi şi-au văzut subţiate cotele de piaţă, câteva bănci au reuşit, totuşi, să obţină rezultate pozitive (unele chiar profituri importante), să acorde mai multe împrumuturi clienţilor, în condiţiile în care creditarea pe ansamblul pieţei s-a contractat, să lanseze produse şi servicii noi, să îşi majoreze portofoliul de clienţi, să încheie tranzacţii-eveniment şi să avanseze în ierarhia pieţei după active. Dintre aceşti câştigători ai crizei, pe care vi-i vom prezenta mai jos, Capital va departaja ulterior trei instituţii de credit care vor fi nominalizate pentru premiul Oskar „Banca Anului 2013“, iar dintre acestea va desemna şi marele câştigător al categoriei.
Banca Transilvania
Banca Transilvania este unul dintre cei mai mari câştigători ai crizei. Din 2008 a reuşit să îşi majoreze an de an cota de piaţă, înghiţind din procentajele deţinute de liderii pieţei în total active. În prezent, este cel de-al treilea jucător ca mărime, cu o cotă de piaţă de aproape 9%, faţă de doar 5,4% în urmă cu cinci ani. Anul trecut a obţinut un profit net de 374,9 milioane de lei, mai mare cu 17% faţă de 2012, în timp ce profitul brut, de 443,1 milioane de lei, a consemnat o creştere de 30%. Activele totale au urcat cu 8,4%, până la 32 miliarde de lei, iar veniturile operaţionale cu 12%, la aproape 1,66 milioane de lei. Soldul creditelor a avansat cu 9%, la 19,16 miliarde lei, iar resursele atrase de bancă de la clienţi s-au majorat cu 11%, la 25,8 miliarde lei, astfel că raportul credite-depozite s-a plasat la 74,25%, unul dintre cele mai bune din sistemul bancar. Raportările băncii indică şi o rată destul de redusă a creditelor neperformante, de 12,57%, mult sub media pieţei.
Şi portofoliul de clienţi a crescut semnificativ, de la 1,67 milioane, la finele anului 2012, la aproape 1,76 milioane în 2013. Banca s-a concentrat asupra clienţilor, IMM-urilor şi segmentelor specializate (agricultură şi domeniul medical).
Raiffeisen Bank
Cel mai mare profit net din sistemul bancar a fost raportat anul trecut de Raiffeisen Bank: 104 milioane de euro, în creştere cu 18% faţă de rezultatul obţinut în 2012. O contribuţie de 12 milioane de euro a avut eliberarea unor pasive fiscale în vară, dar şi fără efectul unic al impozitului amânat, valabil la toate bancile din țară, Raiffeisen a reuşit o creştere de 5% a profitului net. Venitul băncii a crescut cu 5% anul trecut, la 454 milioane de euro, 80% din avans provenind din business cu clienţii. Cota de piaţă după active s-a majorat la 7,3%, de la 6,5% în 2012, banca rămânând al şaselea jucător ca mărime din ţară. Anul trecut, banca a acordat credite noi, pe termene mai mari de un an, de 1,2 miliarde de euro. Suma include credite noi ale unor clienţi care nu au avut relaţie cu banca în trecut, dar și reînnoiri de credite pentru clienţii existenţi. Stocul de credite a urcat cu 5% la 3,679 miliarde de euro. Un avans mult mai mare, de 15%, au avut depozitele, care au ajuns, la finele lui 2013, la 4,386 miliarde de lei. Banca are un raport credite/depozite de 0,84, îmbunătăţit față de 2012, când s-a situat la 0,92.
Anul trecut, Raiffeisen a preluat de la Citibank active de 84 milioane euro şi pasive de 180 milioane euro, fiind transferat un portofoliu de 84.000 de clienţi, iar conducerea a arătat că rămâne interesată de achiziţii şi în viitor. Banca are unul dintre cele mai mici niveluri ale creditelor neperformante din sistemul bancar: 9%.
Unicredit Ţiriac Bank
Anul trecut, Unicredit Ţiriac Bank a avansat o poziţie, până pe locul patru, în topul celor mai mari bănci după active din ţară, detronând CEC Bank şi ajungând la o cotă de piaţă de 7,6% (28,5 miliarde de lei active), faţă de 6,9% în 2012. Banca a reuşit un profit net de 87,7 milioane de lei, în condiţiile unui câştig operaţional de 766 milioane lei, afectat însă de cheltuieli cu provizioanele de 744 milioane de lei. Veniturile operaţionale au urcat la 1,5 miliarde de lei.
Portofoliul de credite a ajuns la un volum de 18,8 miliarde lei (21 miliarde lei incluzând creditele externalizate), susţinut de creşterea cu 10,6% a finanţărilor acordate IMM-urilor, de avansul cu 18,4% al creditelor cu ipotecă pentru persoane fizice şi de creşterea cu 3% a creditelor acordate companiilor de talie medie. Rata creditelor neperformante nu a depăşit decât uşor 11%, aproape de jumătate faţă de media sistemului bancar. Depozitele atrase au crescut şi ele semnificativ, ajungând la 15,1 miliarde lei. Avansul a fost de 13,8% pe zona IMM în ultimul an, 18,5% pentru companiile de talie medie şi de 36,7% în cazul populaţiei. Anul 2013 a fost plin de evenimente pentru bancă, începând cu o emisiune de obligaţiuni şi continuând cu achiziţia şi finalizarea transferului businessului RBS. La începutul anului, banca a achiziţionat şi pachetul majoritar al UniCredit Consumer Financing, pastrând în continuare pachetul de 20% din acţiunile UniCredit Leasing Corporation.
Garanti Bank
O bancă de dimensiuni mici, dar în puternică expansiune, a fost anul trecut Garanti Bank. A reuşit să urce pe locul 12 în topul după active, atingând în premieră o cotă de piaţă de 2%. Pe o piaţă în care creditarea şi-a continuat declinul, Garanti Bank a înregistrat o creştere de 5,4% a volumului total de credite, până la 1,09 miliarde de euro, cu avansuri semnificative în special la împrumuturile ipotecare şi la cele pentru IMM. Cea mai mare parte a creditelor – 446 milioane de euro, în creştere cu 7% faţă de 2012 – a mers către segmentul de retail, în timp ce segmentul IMM a avut cea mai mare creştere – 17%, până la 268 milioane de euro. Clienţilor corporativi banca le-a acordat credite de 371 milioane de euro în aceeaşi perioadă.
La nivelul segmentului de retail, creditele ipotecare au avansat cu 50%, la 556 milioane de lei, în condiţiile în care banca nu este parte în programul „Prima Casă“. Creşterea se datorează atât împrumuturilor în euro, cât şi celor în lei. Anul trecut, şi volumul depozitelor a crescut cu 42,3%. Potrivit conducerii băncii, rata de neperformanţă a creditelor se situează cu 5-6 puncte procentuale sub media pieţei, ceea ce ar însemna un nivel de circa 16%-17%.
Banca are prezență națională prin 78 de agenții și mai mult de 280 de ATM-uri, în creştere cu 25% față de perioada similară a anului trecut, în timp ce numărul aparatelor POS a depășit 8.000, cu 10% mai mult decât în 2012. Banca a anjajat încă 70 de persoane în 2013, anul acesta personalul urmând să crească din nou, cu încă 30 de angajaţi.
ING Bank
Un salt de două locuri, până pe poziţia 7, în topul celor mai mari bănci după active a reuşit, anul trecut, sucursala din România a olandezilor de la ING, care şi-a majorat la 5% cota de piaţă, de la 4,5% în 2012. Creditele acordate au avansat cu 10%, ajungând la un sold de 10,5 miliarde de lei, în timp ce depozitele au marcat o creştere chiar mai spectaculoasă, de 18%, până la aproape 13 miliarde de lei. Creditarea în lei a început să se mişte mai bine anul trecut, banca ajungând la o cotă de 8% în piaţă pe acest segment de împrumuturi, de la puţin peste 7% în 2012. Michal Szuczurek, polonezul cu care olandezii l-au înlocuit în anul precedent pe Mişu Negriţoiu în conducerea executivă a băncii, a relaxat cheltuielile pentru a face mai multe investiţii în dezvoltarea de produse şi tehnologie, după ce în 2012 redusese costurile de operare. În cazul reţelei teritoriale extinderea a fost însă oprită. A reuşit un venit net de 844 milioane de lei şi a închis 2013 cu un profit brut de 216 milioane de lei, mai mic însă decât nivelul-record reuşit în anul precedent. Rata creditelor neperformante nu a depăşit cu mult 10%, la jumătate faţă de media pieţei, fiind menţinută la un nivel redus şi prin vânzarea unor pachete de credite. Costul riscului s-a diiminuat cu 12%, până la 144 milioane de lei.
CEC Bank
Singura bancă de top 10 rămasă în portofoliul statului a reuşit nu doar să se menţină pe plus anul trecut, ci să înregistreze chiar o dublare a profitului brut, până la circa 65 milioane de lei (15 mil. euro). CEC încheiase anul 2012 cu un profit brut de 33,5 mil. lei, cu aproape 60% sub nivelul din anul anterior, în condiţiile în care a înregistrat cheltuieli mari cu provizioanele pentru a acoperi pierderile din credite neperformante. Cota de piaţă a rămas stabilă la 7,4%, după câţiva ani de creşteri succesive, de la 4,3% în 2008. Concentrată asupra segmentului persoanelor fizice, banca a încercat să devină tot mai activă şi pe piaţa produselor destinate întreprinderilor mici şi mijlocii. Banca nu a fost însă ferită de scandaluri anul trecut, cel mai mediatizat fiind cel legat de creditul acordat fiicei preşedintelui ţării, Ioana Băsesecu, pentru care s-a constituit şi o comisie de anchetă în Parlament. Ministerul Finanţelor a început un proces de evaluare a performanţelor conducerii băncii şi a anunţat că va transforma banca în instituţie cu conducere duală, în condiţiile în care funcţiile de preşedinte executiv şi preşedinte al CA erau cumulate de Radu Graţian Gheţea. Acesta urmează să fie înlocuit anul acesta, după terminarea mandatului, de Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.
