Potrivit statisticii, agricultura a avut o contribuţie decisivă în creşterea economică record, de 3,5%, înregistrată de România. Nu este deloc întâmplător şi nu se datorează doar condiţiilor meteorologice excepţionale. În ultima perioadă, avantajele şi potenţialul agriculturii româneşti au fost sesizate de mulţi investitori, atât locali, cât şi străini.
Mircea Croitoru – liderul legumicultorilor din Matca
Preşedintele Grupului de producători „Legume-Fructe Matca“, Mircea Croitoru, este unul dintre cei mai înverşunaţi apărători ai legumelor româneşti şi a reuşit să îi convingă să se asocieze într-o cooperativă locală pe producătorii din localitatea gălăţeană unde fiecare sătean are în curte propriul său solar. Pe o piaţă dominată de importuri, Croitoru se luptă pentru ca legumicultorii autohtoni să aibă loc în marile magazine şi pentru ca românii să nu uite gustul roşiilor de odinioară.
Victor Chivu – fermierul cu gura mare şi cu mână bună la rapiţă
Crescător de bovine din Teleorman a devenit cunoscut mai ales datorită luărilor de poziţii tranşante în sprijinul fermierilor. A avut la un moment dat cea mai modernă fermă de vaci de lapte din sudul ţării, dar contextul nefavorabil l-a făcut să îşi reducă dramatic efectivele. Nu s-a dat bătut şi s-a reorientat complet către producţia vegetală, devenind unul dintre cei mai mari cultivatori individuali de rapiţă, o cultură care aduce profituri însemnate celor care obţin randamente bune la hectar.
Dimitrie Muscă – omul care a reînviat cu succes CAP-ul
Omul producţiilor record – la grâu, nu îl bate nimeni în ţară. Fermierul care dă salarii de mii de euro tractoriştilor. Dimitrie Muscă a reuşit să realizeze o structură integrată funcţională în agricultură, are producţie vegetală, ferme de creştere a animalelor, procesare de produse din carne şi chiar magazine de desfacere. Ferma-model din vestul ţării, la Curtici, în judeţul Arad, este creaţia sa de la un capăt la altul şi o conduce cu mână forte. Planurile lui Muscă vizează egalarea competitivităţii ţărilor din Occident, mai ales la cereale, şi este foarte aproape de a-și atinge acest obiectiv.
Smithfield România – porcul autohton care ajunge în China
Gigantul american a cumpărat în România o parte a infrastructurii de producţie a fostului combinat de creştere a porcilor Comtim Timişoara. Este cel mai mare producător de carne de porc din România, şi modelul de business este implementat cu succes şi de fermieri mai mici. Preluarea pachetului majoritar de către o companie chineză a deschis, la nivel global, piaţa asiatică către produsele Smithfield. România a profitat din plin: filiala din România este pe cale să realizeze primul export de carne de porc congelată din ţara noastră către China._
Procera – cercetare românească de top, pentru producţii româneşti de top
În spatele companiei Procera, care îşi desfăşoară activitatea la Fundulea, în judeţul Călăraşi, se află fostul ministrul al agriculturii Stelian Fuia. Care, înainte de a fi politician, este un cercetător respectat, cu proiecte de colaborare în multe ţări, printre care SUA şi China. Într-o piaţă a seminţelor în care multinaţionalele fac legea, specialiştii de la Procera se încăpăţânează să producă material genetic autohton de calitate. Mai ales în materie de porumb şi floarea-soarelui, Stelian Fuia are cu ce se mândri: hibrizi de top, adaptaţi la condiţiile din România, rezistenţi la secetă şi care aduc profit fermierilor noştri._
TCE 3 Brazi – vârful de lance în agricultură din Moldova
Grupul de companii reprezintă astăzi o companie integrată în domeniile de activitate abordate: agricol, creşterea animalelor, prelucrarea produselor de origine animală, vegetală şi industrializarea lemnului. Avându-l ca fondator pe Culiță Tărâță, președintele Consiliului Județean Neamț, TCE 3 Brazi este în topul național al producătorilor români de cereale și, de asemenea, are rezultate deosebite în ceea ce privește creșterea animalelor, fie că este vorba de porcine, fiede bovine. Aspectul social este extrem de important: TCE 3 Brazi este un angajator de top într-o zonă afectată de sărăcie._
ROMVAC – sprijin pentru zootehnie cu know-how autohton
Povestea Romvac este atipică pentru tranziția din România în ultimii 25 de ani: o companie locală care reușeste să supraviețuiască și chiar să se dezvolte într-un mediu concurențial în care importurile domină piața. Cel mai mare producător de medicamente și vaccinuri de uz veterinar reușește să prospere chiar și în anii de criză și se extinde pe piețele vecine României. Rolul Romvac va fi determinant pentru succesul zootehniei românești, mai ales la export. Dacă motorul de creștere cu valoare adăugată va fi creșterea animalelor, atunci siguranța alimentară va depinde de produsele
Romvac.
Alexandru Vulpe, profit de nișă – 10.000 de euro pe hectarul de cătină
Nișele aduc bani în agricultură. Cel mai mare cultivator de cătină din România, Alexandru Vulpe, se mândrește cu o afacere de succes care îi aduce un venit frumușel. În urmă cu patru ani, a înfiinţat la Frumuşeni, lângă Arad, prima fermă-pilot profesionistă din România – centru de excelenţă pentru cultura cătinei, cum îi place să spună -, unde au fost cultivate soiuri nobile. Aici are la dispoziţie circa 32 hectare de teren agricol, unde îşi desfăşoară activitatea pe mai multe paliere: ameliorare, pepinieră şi producţie de fructe. Aproape jumătate din suprafaţă este destinată cultivării cătinei, pe care o vinde în întregime în Germania.
Ferma Bunicii – un investitor curajos care crește prepelițele cu ouă de aur
Curajul aduce și rezultate, chiar dacă riscurile sunt mari. Lucian Stancu (37 ani) a demarat, în urmă cu aproape doi ani, o afacere cu prepeliţe. A pornit construcţia unei ferme cu nici 10.000 de euro, iar în prezent investiţia a ajuns la aproape un milion de euro, cu o capacitate prognozată pentru vara lui 2014 de 70.000 de prepeliţe. Din 2013, carnea şi ouăle de la fermă sunt comercializate în reţeaua de supermarketuri. Cifra de afaceri este de 25.000-30.000 de euro pe lună, iar după finalizarea investiţiilor este estimată să ajungă la 100.000 euro/lună.
Cartoful mov, cea mai profitabilă cultură din România, aclimatizată la noi de un entuziast după șapte ani de muncă
Primul și singurul fermier care a reușit aclimatizarea acestei plante în România spune că exotica legumă poate aduce agricultorilor câștiguri – record, de cel puțin zece ori mai mari decât investiția la hectar, iar anul trecut, întreaga recoltă a producătorului autohton s-a vândut ca pâinea caldă pe piața din Italia. Gabi Sandu spune că profitul poate depăși 200.000 de euro, cu condiția ca agricultorul să găsească piață de desfacere la preț bun pentru toată producția.
